----------
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*) EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 230 din 1 aprilie 2014
Notă *) Republicată în temeiul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 255/1998 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 28 decembrie 2011 şi a mai fost modificată prin: - Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012; - Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare.
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
Obiectul protecţiei (1) Drepturile amelioratorului asupra noilor soiuri de plante aparţinând tuturor genurilor şi speciilor de plante, incluzând, printre altele, hibrizii între genuri şi specii, sunt protejate, recunoscute şi apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet pentru soi de către Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, denumit în continuare ISTIS, în condiţiile prezentei legi. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) nu vor aduce atingere dispoziţiilor legale referitoare la bunele moravuri şi ordinea publică, apărarea sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor şi plantelor, protejarea mediului, a proprietăţii industriale ori comerciale sau a concurenţei, a comerţului şi a producţiei agricole.
Articolul 2
Definiţii În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) soi - grupul de plante aparţinând unui taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi: 1. definit prin expresia caracterelor rezultând dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinaţie de genotipuri; 2. distinct faţă de orice alt grup de plante, prin expresia a cel puţin unuia dintre caracterele prevăzute la pct. 1; 3. considerat ca o entitate cu privire la capacitatea sa de a fi reprodus ca atare; b) soi protejat - un soi cultivat pentru care se acordă un brevet pentru soi de către ISTIS; c) material de înmulţire - seminţe, plante întregi sau diferite părţi de plante care au capacitatea să reproducă plante întregi; d) ameliorator este: 1. persoana care a creat sau a descoperit şi a dezvoltat un nou soi; 2. persoana care este angajatorul persoanei prevăzute la pct. 1 sau cea care a comandat activitatea de creare de noi soiuri, în conformitate cu legea sau pe baza unui contract care specifică faptul că dreptul amelioratorului aparţine primului; 3. succesorul în drepturi al persoanei prevăzute la pct. 1 sau 2, după caz; e) solicitant - persoana care a înregistrat o cerere de brevet pentru soi la ISTIS; f) titular de brevet pentru soi - persoana care deţine brevetul pentru soi sau succesorul său în drepturi; g) teste în vegetaţie - experienţele organizate în vegetaţie pentru determinarea distinctivităţii, uniformităţii şi stabilităţii (teste DUS); h) Convenţie - Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 şi la 19 martie 1991, la care România a aderat prin Legea nr. 186/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare; i) Oficiul comunitar - Oficiul comunitar pentru protecţia soiurilor de plante; j) Buletinul oficial - Buletinul Oficial de Protecţie al Noilor Soiuri de Plante; k) autoritatea naţională - autoritatea pentru efectuarea testelor în vegetaţie este ISTIS;
l) Registrul naţional - Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri; m) licenţa de invenţie - facultate concedată în tot sau în parte de titularul unui drept de proprietate industrială în favoarea unei alte persoane de a folosi dreptul său exclusiv de exploatare în schimbul unei redevenţe; n) redevenţa - obligaţie plătibilă periodic la date fixe şi sub formă de cotă pentru dreptul de a folosi proprietatea altuia în scopuri productive.
Articolul 3
Tratamentul naţional De dispoziţiile prezentei legi beneficiază şi persoanele fizice sau juridice străine cu domiciliul, respectiv cu sediul în afara teritoriului României, în condiţiile Convenţiei prevăzute la art. 2 lit. h) şi ale altor convenţii la care România este parte.
Articolul 4
Reprezentarea (1) Persoanele fizice şi juridice care solicită protecţia pentru un nou soi pot fi reprezentate în procedurile în faţa ISTIS de către un reprezentant autorizat, în condiţiile şi la termenele prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (2) Pentru persoanele fizice sau juridice care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul României reprezentarea este obligatorie.
Capitolul II Brevetabilitatea noilor soiuri de plante
Articolul 5
Condiţii pentru acordarea protecţiei (1) ISTIS acordă protecţie pentru un nou soi de plantă şi eliberează brevetul pentru soi dacă acesta este: a) nou; b) distinct; c) uniform; d) stabil. (2) Soiul trebuie să poarte o denumire, potrivit prevederilor art. 15.
Articolul 6
Noutatea (1) Soiul este nou dacă la data înregistrării cererii de brevet pentru soi sau la data invocării priorităţii materialul de înmulţire ori recoltat nu a fost vândut sau nici nu a fost pus printr- un alt mod la dispoziţia terţilor, de către ameliorator sau cu acordul acestuia, în scopul exploatării comerciale a noului soi: a) pe teritoriul României, cu un an înaintea înregistrării cererii de brevet pentru soi; b) pe teritoriul altor state, cu mai mult de 4 ani de la înregistrarea cererii de brevet pentru soi, iar pentru pomi, arbori şi arbuşti ornamentali şi viţă-de-vie, cu mai mult de 6 ani. (2) De asemenea, nu îşi pierde noutatea soiul care: a) face obiectul unui contract de transmitere de drepturi, dacă anterior înregistrării cererii nu a avut loc exploatarea comercială a noului soi; b) face obiectul unui acord între ameliorator şi o altă persoană, în virtutea căruia amelioratorul autorizează producerea materialului de înmulţire sub controlul său; c) face obiectul unui acord al amelioratorului cu un terţ privind efectuarea unui studiu sau experiment în plin câmp sau în laborator ori a unor experimentări pe un eşantion mic de plante în vederea evaluării noului soi; d) a fost pus la dispoziţie unui terţ, sub formă de material de înmulţire sau ca material recoltat, ca urmare a folosirii în scopurile specificate la art. 33, şi care nu este folosit pentru înmulţiri ulterioare, aceste acte nefiind considerate ca exploatare comercială a noului soi, în sensul prevederilor art. 33; e) a fost pus la dispoziţie, ca urmare a faptului că amelioratorul a expus soiul într-o expoziţie recunoscută oficial; f) a fost pus la dispoziţie unui organism oficial, în cadrul unei obligaţii legale sau pe bază de contract, în vederea producerii, reproducerii, multiplicării, condiţionării sau a depozitării, fără ca persoana care a solicitat protecţia să îşi piardă dreptul exclusiv de exploatare a soiului, cu condiţia ca nicio altă punere la dispoziţie în scop comercial să nu fi fost făcută anterior; dacă o astfel de punere la dispoziţie a soiului a fost utilizată pentru producerea unui hibrid şi acesta a fost comercializat, se aplică prevederile alin. (1); g) a fost pus la dispoziţie de o unitate sau de o firmă unei alte unităţi sau unei firme căreia îi este subordonată sau dacă amândouă unităţile sau firmele aparţin în întregime unei terţe unităţi sau firme, cu condiţia să nu fi avut loc o altă punere la dispoziţie.
Articolul 7
Distinctivitatea (1) Soiul este distinct dacă se deosebeşte clar, prin unul sau mai multe caractere relevante care rezultă dintr-un anumit genotip sau dintr-o combinaţie de genotipuri, faţă de orice alt soi a cărui existenţă este notoriu cunoscută la data depunerii cererii de brevet pentru soi la ISTIS sau, după caz, la data de prioritate invocată. (2) Distinctivitatea unui soi este definită prin caractere care pot fi recunoscute, descrise şi identificate precis. (3) Soiurile considerate notoriu cunoscute sunt cele: a) protejate în România şi înregistrate în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri sau în alte state părţi contractante la Convenţie; b) înregistrate în catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România destinate comercializării sau în registre şi cataloage similare din alte state, părţi contractante la Convenţie; c) pentru care există o cerere înregistrată pentru protecţia soiului sau pentru înscrierea lui într-un registru de soiuri din România, cu condiţia ca cererea să conducă la acordarea protecţiei sau la înregistrarea soiului; d) pentru care există o cerere înregistrată în străinătate pentru acordarea protecţiei sau pentru înregistrarea soiului, cu condiţia ca cererea să conducă la acordarea protecţiei sau la înregistrare; e) oferite spre vânzare sau vândute pe teritoriul României ori al altor state.
Articolul 8
Uniformitatea Soiul este uniform dacă, supuse variaţiilor previzibile pe parcursul ciclului de înmulţire, plantele rămân suficient de uniforme în caracterele relevante, inclusiv cele folosite în examinarea distinctivităţii soiului, precum şi în alte caractere folosite pentru descrierea soiului.
Articolul 9
Stabilitatea Soiul este stabil, dacă, după înmulţiri repetate sau în cazuri speciale, la sfârşitul fiecărui ciclu de înmulţire, caracterele relevante pentru stabilirea distinctivităţii sau oricare alte caractere folosite pentru descrierea soiului rămân neschimbate.
Capitolul III Dreptul la protecţie
Articolul 10
Dreptul la brevetul pentru soi (1) Dreptul la brevetul pentru soi aparţine amelioratorului şi poate fi transmis prin cesiune. (2) Dacă mai mulţi amelioratori au creat sau au descoperit şi au dezvoltat în comun un nou soi, dreptul la brevetul pentru soi aparţine în comun acestora. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul în care două sau mai multe persoane au descoperit soiul şi altă persoană sau alte persoane l-au dezvoltat. (4) Dreptul la brevetul pentru soi poate, de asemenea, să aparţină în comun amelioratorului şi altei persoane, dacă amelioratorul şi cealaltă persoană declară în scris că sunt de acord să deţină în comun acest drept. (5) Amelioratorul care a creat un nou soi în timpul serviciului este îndreptăţit, dacă nu este altfel prevăzut în contractul său individual de muncă, la brevetul pentru soi şi la o remuneraţie echitabilă. (6) În situaţia în care dreptul la brevetul pentru soi aparţine la două sau mai multe persoane potrivit alin. (2)-(4), una dintre ele sau mai multe pot împuternici pe celelalte, printr-o declaraţie scrisă, să revendice dreptul la brevetul pentru soi.
Capitolul IV Procedura de examinare a cererii de eliberare a brevetului pentru soi
Articolul 11
Depunerea cererii de brevet pentru soi Cererea de brevet pentru soi poate fi depusă la ISTIS de orice persoană fizică ori juridică sau de reprezentantul legal al acesteia: a) la sediul ISTIS; b) prin poştă; c) în formă electronică, dacă solicitantul are această posibilitate.
Articolul 12
Conţinutul cererii de brevet pentru soi (1) Cererea de brevet pentru soi se depune în limba română, pe formular-tip, şi conţine: a) datele de identificare a solicitantului, cuprinzând numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa, dacă este persoană fizică, ori denumirea firmei, sediul şi formele legale de constituire, dacă este persoană juridică; b) denumirea speciei în limba latină şi denumirea comună în limba română; c) propunerea provizorie de denumire a noului soi; d) informaţii referitoare la cererea sau cererile anterioare pentru o eventuală revendicare a priorităţii; e) informaţii despre exploatarea anterioară a soiului. (2) Cererea de brevet pentru soi va fi însoţită de: a) chestionarul tehnic tip UPOV, CPVO sau ghid naţional, completat de ameliorator; b) dovada de plată a taxei de înregistrare a cererii; c) documentele de prioritate; d) o procură, dacă solicitantul este reprezentat printr-un reprezentant autorizat de ISTIS, potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) lit. g). (3) Cererea de brevet trebuie să se refere la un singur soi.
Articolul 13
Data de depozit a cererii de brevet pentru soi (1) Data de depozit a cererii de brevet pentru soi este data depunerii cererii la ISTIS, dacă această cerere conţine cel puţin elementele prevăzute la art. 12 alin. (1), însoţită de taxa de înregistrare a cererii. (2) Data de depozit a cererii de brevet pentru soi este cea stabilită la alin. (1) şi în cazul în care solicitanţii, persoane fizice sau juridice străine, au depus documentaţia într-o limbă străină, cu condiţia ca, în termen de 3 luni de la depunerea cererii de brevet pentru soi, să depună la ISTIS o traducere a documentelor în limba română.
Articolul 14
Dreptul de prioritate (1) Cererea de brevet pentru soi conferă un drept de prioritate, cu începere de la data de depozit, faţă de orice altă cerere de brevet pentru soi depusă ulterior pentru acelaşi soi sau pentru un soi care nu se poate distinge clar de acesta, în sensul art. 7. (2) Orice persoană care a depus anterior o primă cerere într-un stat parte contractantă la Convenţie sau la Oficiul comunitar beneficiază de un drept de prioritate de 12 luni de la data de depozit, dacă în acest interval de timp solicită la ISTIS acordarea unui brevet pentru soi, cu condiţia ca prima cerere să aibă atribuită o dată de depozit. (3) Pentru dovedirea priorităţii din alt stat, solicitantul trebuie să prezinte la ISTIS, într-un interval de 3 luni de la depunerea cererii, o copie autentificată după documentele primei cereri, precum şi materialul de înmulţire sau alte documente din care să rezulte că soiul din ambele cereri este identic. (4) Recunoaşterea priorităţii solicitate potrivit alin. (3) se face sub condiţia achitării taxei de prioritate prevăzute de lege. (5) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (2) sau neplata taxei de prioritate atrage nerecunoaşterea priorităţii invocate. (6) Actele săvârşite în intervalul prevăzut la alin. (2), cum ar fi depunerea altei cereri, publicarea sau folosirea soiului care face obiectul primei cereri, nu constituie motiv de respingere a cererii ulterioare şi nici nu dau naştere la drepturi pentru terţi. (7) Solicitantul are dreptul la o perioadă de graţie de 2 ani după expirarea duratei de prioritate sau dacă prima cerere a fost respinsă ori retrasă în vederea transmiterii documentelor, informaţiilor sau materialului de înmulţire solicitat pentru examinarea cererii ulterioare.
Articolul 15
Denumirea soiului (1) Soiul va purta o denumire generică pentru a putea fi identificat. (2) Aceeaşi denumire, pentru acelaşi soi, va fi folosită pe teritoriul României şi în orice alt stat parte contractantă la Convenţie sau pe bază de acorduri bilaterale. (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică dacă denumirea contravine alin. (7). (4) Denumirea soiului trebuie să difere de orice altă denumire care desemnează un alt soi existent aparţinând aceleiaşi specii de plante sau unei specii îndeaproape înrudite cu aceasta, cu excepţia cazului când celălalt soi nu mai există şi denumirea acestuia nu are o semnificaţie specială. (5) Denumirea soiului nu trebuie să fie compusă numai din cifre, cu excepţia cazurilor când această practică este recunoscută pentru desemnarea anumitor soiuri. (6) Denumirea soiului nu va induce în eroare sau nu va da naştere la confuzii cu privire la caracterele soiului, la valoarea sau identitatea sa ori a amelioratorului. (7) Dacă o cerere este depusă simultan în România şi în alte ţări, soiul va fi înregistrat cu aceeaşi denumire în toate ţările, cu excepţia cazului în care denumirea este apreciată de către
ISTIS ca fiind nepotrivită. (8) Dacă, în virtutea unui drept obţinut anterior, o denumire a fost folosită pentru un alt soi sau poate crea confuzie în utilizarea denumirii altui soi, ISTIS va cere solicitantului să transmită o altă denumire pentru soiul său. (9) Solicitantul, în vederea stabilirii unei denumiri corecte, poate cere la ISTIS, înainte de depunerea cererii, efectuarea unei cercetări documentare referitoare la denumirea propusă, cu condiţia plăţii taxei legale. (10) Orice persoană care oferă spre vânzare sau comercializează material de înmulţire din soiul protejat este obligată să folosească denumirea acelui soi şi după expirarea duratei de protecţie a soiului. (11) O denumire propusă nu poate fi folosită ca denumire a soiului protejat dacă este identică sau similară cu o marcă, denumire de origine ori indicaţie geografică pentru produse protejate, identice sau similare cu cele la care se referă soiul, ori dacă aduce atingere altor drepturi de proprietate industrială protejate. (12) Denumirea soiului se înregistrează în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri, odată cu acordarea şi eliberarea brevetului pentru soi. (13) Dacă cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la alin. (1)-(11) nu este îndeplinită, ISTIS va anula denumirea înregistrată şi va acorda solicitantului un termen de 30 de zile pentru propunerea altei denumiri. (14) Deţinătorul unui soi nu poate folosi o denumire identică cu denumirea soiului protejat, pentru a nu încălca folosirea liberă a denumirii soiului, chiar după expirarea termenului de valabilitate a brevetului pentru soi. (15) O terţă persoană poate folosi un drept acordat de o denumire identică cu denumirea soiului protejat pentru un alt soi numai dacă acest drept a fost dobândit anterior.
Articolul 16
Examinarea formală a cererii de brevet pentru soi (1) În termen de o lună de la depunerea cererii de brevet pentru un nou soi, ISTIS examinează documentaţia depusă de solicitant, sub aspectul regularităţii formale, respectiv al îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 10 alin. (1)-(4) şi la art. 12. (2) Dacă în urma examinării formale se constată că cererea de brevet pentru soi îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), aceasta se înregistrează în Registrul naţional al cererilor de brevete pentru soiuri. Înscrierea în Registrul naţional al cererilor de brevete pentru soiuri se notifică solicitantului. (3) Cererile de brevete pentru noile soiuri înregistrate la ISTIS se publică, în termen de 3 luni de la data înregistrării, în Buletinul oficial. (4) În cazul în care cererea de brevet pentru soi nu îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 10 şi 12, ISTIS hotărăşte, în cadrul unei comisii de examinare, respingerea cererii.
Articolul 17
Examinarea pe fond a cererii (1) ISTIS va examina pe fond, în termen de 6 luni de la data înregistrării cererii, documentaţia cererii de brevet pentru soi privind noutatea şi denumirea soiului, potrivit prevederilor art. 6, 14 şi 15. (2) ISTIS notifică solicitantului sau succesorului său în drepturi rezultatul examinării pe fond a cererii; în cazul unui rezultat negativ, se acordă un termen de maximum 3 luni pentru răspuns din partea solicitantului. (3) Pentru motive justificate, solicitantul poate cere prelungirea cu două luni a termenului de răspuns acordat de ISTIS. (4) Dacă în urma examinării pe fond ISTIS hotărăşte, în cadrul comisiei de examinare, că cererea îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6-10, art. 12 şi 15, soiul va fi supus examinării tehnice în centrele de testare ale ISTIS sau, pentru speciile la care ISTIS nu efectuează testul DUS, examinarea tehnică va fi efectuată de către o autoritate naţională cu care ISTIS are încheiat contract administrativ bilateral tip UPOV. În cazul în care soiul pentru care s-a cerut protecţie a fost examinat tehnic din punctul de vedere al distinctivităţii, stabilităţii şi uniformităţii în reţeaua de testare a ISTIS în vederea înregistrării în Catalogul oficial naţional şi există un raport de examinare tehnică favorabil, acesta poate fi folosit pentru acordarea protecţiei juridice a soiului. În cazul în care testul DUS a fost efectuat într-o ţară membră a Uniunii Europene, raportul poate fi recunoscut ca atare şi folosit pentru acordarea protecţiei juridice, în condiţiile Convenţiei. Acest raport va fi solicitat de la autoritatea oficială implicată de către ISTIS şi contravaloarea lui va fi achitată de către solicitant. (5) Dacă cererea şi documentele ataşate nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6-10, art. 12 şi 15, iar solicitantul nu răspunde în termen notificării ISTIS şi nici nu cere o prelungire a termenului de răspuns, ISTIS respinge cererea.
Articolul 18
Examinarea tehnică a noului soi (1) În cazul în care soiul nu a fost examinat în vegetaţie din punctul de vedere al distinctivităţii, uniformităţii şi stabilităţii (testul DUS), soiul candidat va fi supus unei
examinări tehnice în centrele de testare ale ISTIS, pentru a se stabili: a) dacă soiul aparţine taxonului botanic declarat de solicitant; b) dacă soiul este distinct, uniform şi stabil, potrivit prevederilor art. 7-9; c) în urma examinării tehnice prin teste pentru soiul care îndeplineşte condiţiile de distinctivitate, uniformitate şi stabilitate se eliberează un raport de examinare tehnică. (2) Examinarea tehnică a soiului se efectuează de către ISTIS în centrele sale de testare sau de către alte autorităţi similare dintr-un stat membru al Uniunii Europene cu care ISTIS are contract administrativ bilateral. (3) ISTIS va efectua experienţele necesare în vederea stabilirii îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 7-9. Solicitantul va pune la dispoziţie, gratuit, materialul de înmulţire aparţinând soiului, în cantitatea şi la data cerute de către institut. În cazul în care testele vor fi efectuate de către o altă autoritate UE, materialul de înmulţire va fi trimis în ţara respectivă. (4) ISTIS sau altă autoritate competentă, în termen de un an de la iniţierea testării soiului, va transmite solicitantului un raport interimar, iar la sfârşitul examinării, dacă soiul corespunde din punct de vedere al distinctivităţii, uniformităţii şi stabilităţii, va elabora raportul de examinare tehnică. (5) Testarea soiului nu va afecta condiţia de noutate şi nu va putea fi folosită împotriva acordării drepturilor amelioratorului. (6) Pentru speciile de pomi fructiferi şi viţă-de-vie pentru care ISTIS nu are condiţii de efectuare a testului DUS în centre de testare proprii, acest test poate fi efectuat de către specialişti ai ISTIS în bazine pomicole şi viticole specifice. (7) ISTIS va respinge cererea de brevet pentru soi dacă valabilitatea testelor este infirmată. (8) Hotărârile ISTIS pot fi atacate de către solicitant la comisia de reexaminare, în termen de 3 luni de la comunicare.
Articolul 19
Testarea noului soi (1) În vederea testării noului soi, ISTIS organizează teste în vegetaţie în centrele de testare aflate în subordinea sa. (2) Testele în vegetaţie se organizează în conformitate cu metodologia elaborată de ISTIS, conform normelor UPOV şi CPVO. (3) După primirea documentaţiei şi efectuarea examinării formale, ISTIS transmite documentaţia autorităţii naţionale, care stabileşte locul şi cantitatea de material necesare organizării experienţelor şi notifică aceasta solicitantului, invitându-l să transmită materialul de înmulţire solicitat. (4) ISTIS şi autoritatea naţională pot cere solicitantului să transmită toate informaţiile, documentele şi materialele necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a examinării tehnice. (5) Dacă în termenul acordat solicitantul nu transmite informaţiile, documentele şi materialele cerute, ISTIS respinge cererea de brevet pentru soi. (6) Solicitantul are dreptul ca, oricând pe perioada de testare a soiului, să ceară inspectarea culturilor.
Articolul 20
Hotărârile ISTIS (1) Pe baza raportului de examinare tehnică, ISTIS stabileşte dacă noul soi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6-8 şi art. 15 şi, după caz, acordă brevetul pentru soi sau respinge cererea de brevet pentru soi. (2) O hotărâre de respingere poate fi luată de ISTIS numai după ce solicitantului i-au fost notificate motivele respingerii şi după ce i-a fost acordat un termen de cel puţin 3 luni pentru răspuns. (3) Hotărârile se publică în primul număr al Buletinului oficial care apare după luarea hotărârii. (4) Pe baza evoluţiei cunoştinţelor agrobiologice, metodologia de examinare şi tipul de caracteristici urmărite în cursul testării în conformitate cu normele UPOV sau CPVO pot fi modificate corespunzător, în cursul duratei de valabilitate a brevetului, fără modificarea întinderii protecţiei acordate şi a caracteristicilor noului soi. (5) Hotărârile luate de ISTIS pot fi contestate, motivat, de către solicitant la comisia de reexaminare, potrivit prevederilor art. 41 alin. (1).
Articolul 21
Procedura orală (1) Procedura orală va avea loc din iniţiativa ISTIS sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, în cadrul procedurii de apel. (2) Procedura orală în faţa comisiei de reexaminare, inclusiv pronunţarea deciziilor, va fi publică, cu excepţia situaţiei în care, datorită unor dezavantaje pentru părţi, comisia decide ca aceasta să nu fie publică.
Articolul 22
Protecţia provizorie (1) Pe perioada de la data publicării cererii de brevet pentru soi, potrivit art. 16 alin. (3), până la data acordării brevetului pentru soi, solicitantul beneficiază provizoriu de aceleaşi drepturi conferite titularului de brevet pentru soi prevăzute la art. 30 alin. (1). (2) Încălcarea drepturilor prevăzute la alin. (1) de către terţi atrage pentru persoanele vinovate obligaţia de despăgubire, potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după acordarea brevetului pentru soi. (3) În cazul în care cererea de brevet pentru soi este respinsă, solicitantul nu beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1).
Articolul 23
Prelungirea termenului-limită (1) Termenele-limită privind examinarea cererii de brevet pentru soi, precum şi pentru repetarea testelor în vegetaţie pot fi prelungite cu până la un an, cu plata tarifelor legale. (2) La cererea solicitantului, înaintea expirării termenelor-limită potrivit prevederilor art. 17, durata termenelor poate fi prelungită cu câte 3 luni, dar nu mai mult de două ori, sub condiţia plăţii tarifului legal.
Articolul 24
Retragerea cererii de brevet pentru soi Ca urmare a unei notificări depuse de solicitant la ISTIS, cererea de brevet pentru soi poate fi retrasă în orice moment, până la luarea hotărârii de acordare a brevetului pentru soi.
Articolul 25
Revocarea brevetului pentru soi (1) În termen de 3 luni de la publicarea acordării brevetului pentru soi în Buletinul oficial, orice persoană interesată poate cere la ISTIS revocarea brevetului pentru soi, dacă nu este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la art. 6-10 sau 15. Cererea se va face în scris, pentru motive întemeiate. (2) Persoanele care cer la ISTIS revocarea brevetului pentru soi au acces la documente, la rezultatele examinării tehnice şi la descrierea oficială a soiului. (3) Cererea de revocare se va examina de către comisia de reexaminare, în termen de 3 luni de la depunerea la ISTIS. (4) Comisia de reexaminare poate să solicite ISTIS să repete testele în vegetaţie sau să folosească un expert de cultură care să participe la examinarea soiului. (5) Hotărârea comisiei de reexaminare se comunică părţilor, în termen de 15 zile de la pronunţare. (6) Hotărârea comisiei de reexaminare poate fi supusă căilor de atac, potrivit prevederilor art. 41. (7) Hotărârile rămase definitive şi irevocabile se publică în primul număr al Buletinului oficial după luna luării hotărârii.
Articolul 26
Prioritatea unei noi cereri în cazul revocării În situaţia în care o cerere de revocare este motivată de nerespectarea condiţiilor prevăzute la art. 10 şi conduce la retragerea sau la anularea cererii de brevet pentru soi şi dacă persoana care a solicitat revocarea depune o cerere de brevet pentru soi, în interval de o lună de la retragere sau de la respingerea cererii pentru acelaşi soi, poate cere ca data de depozit a noii cereri să fie considerată data retragerii sau respingerii cererii anterioare.
Articolul 27
Eliberarea brevetului pentru soi şi înregistrarea denumirii soiului (1) Brevetul pentru soi este eliberat de directorul general al ISTIS, în temeiul hotărârii de acordare a brevetului pentru soi. (2) Brevetul pentru soi şi denumirea soiului se înscriu în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri, care este public şi poate fi consultat de terţi, cu plata tarifului de inspectare prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. (3) În cazul cererii depuse de mai mulţi solicitanţi, brevetul pentru soi se eliberează primului solicitant menţionat în cerere, iar celorlalţi li se eliberează câte un duplicat al brevetului pentru soi. (4) Amelioratorul, în cazul în care nu este titularul brevetului, este îndreptăţit să primească, la cerere, o copie după brevetul pentru soi eliberat.
Articolul 28
Tarife pentru eliberarea brevetului pentru soi şi înregistrarea denumirii soiului
(1) Pentru procedurile de examinare în faţa ISTIS, solicitantul va plăti tarife stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. (2) Taxele se vor plăti pentru următoarele proceduri: a) înregistrarea cererii de brevet pentru soi, potrivit art. 12 alin. (2); b) examinarea denumirii soiului, potrivit art. 15; c) examinarea formală, potrivit art. 16; d) examinarea condiţiilor de fond, potrivit art. 17; e) examinarea tehnică, pe grupe de specii, potrivit art. 18; f) eliberarea brevetului pentru soi, potrivit art. 27; g) contestarea hotărârilor, potrivit art. 20 alin. (5), şi revocarea brevetului, potrivit art. 25; h) menţinerea în vigoare a brevetului pentru soi pe grupe de specii, pentru fiecare an de protecţie, potrivit art. 37.
Capitolul V Protecţia soiului
Articolul 29
Durata de protecţie a soiului (1) Durata de protecţie a soiului este de 25 de ani şi se calculează de la data acordării brevetului pentru soi până la sfârşitul celui de-al 25-lea an calendaristic care urmează anului acordării. (2) Durata de protecţie pentru soiurile de pomi, arbori şi arbuşti ornamentali, viţă-de-vie, cartofi şi hamei este de 30 de ani şi se calculează de la data acordării brevetului pentru soi până la sfârşitul celui de-al 30-lea an calendaristic care urmează anului acordării.
Capitolul VI Drepturile titularului
Articolul 30
Drepturile titularului de brevet pentru soi (1) Titularul de brevet pentru soi beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare a noului soi şi de dreptul de a interzice oricărei persoane să efectueze, fără autorizaţia sa, următoarele acte privind materialul de înmulţire sau materialul recoltat aparţinând soiului protejat: a) producerea sau reproducerea; b) condiţionarea în scopul înmulţirii; c) oferirea spre vânzare; d) vânzarea sau orice altă formă de comercializare; e) importul; f) exportul; g) depozitarea pentru unul dintre scopurile prevăzute la lit. a)-f). (2) Pentru materialul recoltat, prevederile alin. (1) sunt aplicabile dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite cumulativ: a) materialul recoltat a fost obţinut fără autorizaţia titularului de a folosi materialul de înmulţire din soiul protejat; b) titularul a omis să îşi exercite drepturile în legătură cu constituenţii noului soi. (3) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru soiurile care: a) sunt esenţial derivate din soiul protejat, dacă soiul protejat nu este el însuşi un soi esenţial derivat; b) nu se disting clar de soiul protejat, potrivit prevederilor art. 7; c) necesită, pentru producere, folosirea repetată a soiului protejat. (4) În sensul prevederilor alin. (3) lit. a), un soi este considerat esenţial derivat dintr-un soi iniţial dacă: a) este predominant derivat din soiul iniţial sau dintr-un soi care, la rândul său, este predominant derivat din soiul iniţial; b) este distinct faţă de soiul iniţial din care a derivat, potrivit art. 7; c) este în esenţă identic cu soiul iniţial, în expresia caracterelor care rezultă din genotipul sau din combinaţia de genotipuri dintre ele, cu excepţia deosebirilor rezultate din derivare. (5) Titularul de brevet pentru soi este îndreptăţit să solicite redevenţe pentru exploatarea soiului protejat în cazul acordării de licenţe pe bază contractuală, iar licenţiatul este obligat la plata sumelor de bani convenite. (6) Valoarea redevenţei se va stabili prin contract între titularul de brevet şi cel care multiplică şi exploatează pentru producţie şi/sau comercializează sămânţa şi materialul săditor. Acordul titularului de brevet privind acordarea licenţei pe bază contractuală va fi depus de către operatorii economici producători de seminţe, în copie, la inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor. (7) Litigiile se soluţionează de către instanţele judecătoreşti potrivit dreptului comun.
Articolul 31
Excepţii de la drepturile titularului de brevet pentru soi (1) Drepturile conferite titularului de brevet pentru soi nu se extind asupra: a) folosirii soiului în scop personal şi necomercial; b) folosirii soiului în scop experimental, care include crearea de noi soiuri din materialul iniţial; c) folosirii soiului pentru crearea, descoperirea şi dezvoltarea de alte soiuri; d) actelor prevăzute la art. 30 alin. (1) pentru alte soiuri care se încadrează la lit. c), cu excepţia cazului în care prevederile art. 30 alin. (3) sunt aplicabile sau dacă celălalt soi ori material aparţinând soiului este protejat printr-un drept de proprietate industrială echivalent; e) actelor a căror interzicere ar încălca prevederile art. 1 alin. (2). (2) Persoanele care folosesc soiul protejat în unul dintre scopurile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să informeze titularul despre aceasta. (3) Exploatarea soiului de către terţi în intervalul cuprins între decăderea din drepturi a titularului şi revalidarea brevetului nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute la art. 30.
Articolul 32
Privilegiul fermierului (1) Pentru stimularea producţiei agricole la speciile de plante prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, fermierii pot să utilizeze, să cultive soiuri, pentru a obţine recolte pentru folosul propriu, fără a deţine o licenţă de la titular, cu excepţia soiurilor protejate care sunt hibrizi sau soiuri sintetice. (2) Pentru speciile care nu sunt incluse în anexă se aplică prevederile alin. (5). (3) Fermierii pot folosi sămânţa obţinută pentru semănat sau prin procesatorii de sămânţă. (4) În situaţia în care sămânţa se foloseşte prin procesatori, aceasta trebuie să rămână identică cu sămânţa din soiul protejat şi cu produsul recoltat. (5) Fermierii sunt obligaţi să plătească titularului de brevet o remuneraţie echitabilă pentru folosirea seminţei din soiul protejat, mai scăzută decât preţul plătit pentru o licenţă de înmulţire a materialului din categoria biologică minimală acceptată, folosită pentru certificarea oficială a soiului protejat. (6) Titularul este îndreptăţit să ceară, în scris, informaţiile necesare în legătură cu sămânţa din soiul protejat, produsă de fermier. (7) Fermierii şi procesatorii de sămânţă au obligaţia să furnizeze titularului, la cerere, informaţii în scris despre datele lor de identificare. (8) Procesatorii de seminţe sunt obligaţi, la cerere, să furnizeze titularului informaţii în scris despre cantitatea de sămânţă din soiul protejat, livrată pentru procesare, precum şi despre cantitatea de sămânţă obţinută după procesare, data şi locul prelucrării şi identitatea persoanei pentru care s-a făcut procesarea. (9) Fermierii au obligaţia, la cerere, să furnizeze titularului informaţii în scris despre cantitatea de sămânţă utilizată şi, după caz, identitatea procesatorului de sămânţă. (10) Titularul are obligaţia, la cerere, să furnizeze fermierilor informaţii în scris referitoare la preţul încasat pentru licenţa de producere de sămânţă, de categoria cea mai slabă, calificată pentru certificarea oficială, din soiul protejat în aceeaşi zonă. (11) Titularul de brevet poate cere informaţii agricultorilor şi procesatorilor de sămânţă. Informaţii pot fi furnizate şi de organismele oficiale implicate în controlul producţiei agricole, dacă aceste informaţii au fost obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fără alte obligaţii şi costuri suplimentare. Referitor la datele personale, aceste prevederi nu pot să încalce legislaţia naţională privind protecţia individuală referitoare la procesarea şi mişcarea liberă a datelor personale.
Articolul 33
Epuizarea drepturilor titularului de brevet pentru soi Dreptul titularului de brevet pentru soi nu se extinde asupra actelor referitoare la materialul de înmulţire şi la materialul recoltat din soiul protejat sau dintr-un soi prevăzut la art. 30 alin. (2), precum şi nici asupra celor referitoare la oricare parte de plantă din soiul protejat sau la oricare material derivat din acest soi, care a fost vândut sau a fost comercializat de către titular ori cu consimţământul acestuia, decât dacă astfel de acte implică: a) înmulţirea soiului protejat, cu excepţia cazului în care această înmulţire a fost făcută atunci când materialul a fost pus la dispoziţia terţilor pentru înmulţire; b) exportul de material din soiul protejat într-o ţară terţă care nu protejează soiurile de plante din genurile şi speciile cărora le aparţine soiul protejat, cu excepţia cazului în care materialul este destinat consumului alimentar.
Capitolul VII Încetarea efectelor brevetului pentru soi
Articolul 34
Anularea brevetului pentru soi (1) ISTIS declară brevetul pentru soi nul dacă constată una dintre următoarele situaţii:
a) soiul nu era nou, în sensul art. 6, sau distinct, în sensul art. 7, la data depunerii cererii sau la data revendicării priorităţii, după caz; b) acordarea brevetului pentru soi s-a bazat esenţial pe informaţii şi documente furnizate de ameliorator, soiul nu a fost uniform, în sensul art. 8, sau stabil, în sensul art. 9, la data acordării drepturilor; c) persoana căreia i s-a acordat brevetul pentru soi nu era îndreptăţită, cu excepţia cazului în care a avut loc o transmitere a drepturilor către persoana îndreptăţită. (2) Hotărârile ISTIS se comunică părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare şi pot fi supuse căilor de atac prevăzute la art. 41. (3) Hotărârea de anulare a brevetului pentru soi, rămasă definitivă şi irevocabilă, se publică în Buletinul oficial şi anularea se operează în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri.
Articolul 35
Decăderea din drepturi a titularului de brevet pentru soi (1) ISTIS decade titularul de brevet pentru soi din drepturile decurgând din acesta, atunci când constată una dintre următoarele situaţii: a) titularul de brevet pentru soi nu îndeplineşte obligaţia de menţinere a soiului protejat, prevăzută la art. 37 alin. (1); b) titularul de brevet pentru soi nu dă curs cererii ISTIS sau autorităţii naţionale de a furniza informaţii sau material în scopul verificării existenţei soiului protejat pe parcursul perioadei de valabilitate a brevetului pentru soi; c) titularul de brevet pentru soi nu propune în termenul acordat o denumire adecvată pentru soi, atunci când ISTIS solicită schimbarea denumirii soiului, deoarece aceasta nu mai satisface condiţiile prevăzute la art. 15; d) titularul de brevet pentru soi nu plăteşte tarifele de menţinere în vigoare a brevetului pentru soi. (2) ISTIS nu va proceda la decăderea titularului din drepturi înainte de a-i notifica neîndeplinirea uneia dintre obligaţiile prevăzute la alin. (1). Decăderea din drepturi a titularului de brevet pentru soi se publică în Buletinul oficial şi produce efecte de la data înscrierii în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri. (3) Titularul de brevet pentru soi poate cere la ISTIS revalidarea brevetului pentru soi pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. (4) Hotărârea privind cererea de revalidare a brevetului pentru soi se comunică părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare şi poate fi supusă căilor de atac prevăzute la art. 41. Revalidarea se publică în Buletinul oficial.
Articolul 36
Renunţarea la brevetul pentru soi (1) Titularul de brevet pentru soi poate renunţa oricând pe durata protecţiei soiului la brevetul pentru soi, pe baza unei declaraţii scrise transmise la ISTIS. (2) Renunţarea la brevetul pentru soi produce efecte de la data transmiterii cererii la ISTIS. (3) Renunţarea se înscrie în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri şi produce efecte pentru terţi de la data publicării în Buletinul oficial. (4) Dacă brevetul pentru soi a făcut obiectul unui contract de licenţă, renunţarea este posibilă numai cu acordul licenţiatului.
Capitolul VIII Exploatarea soiului protejat
Articolul 37
Menţinerea soiului protejat (1) Titularul de brevet pentru soi este obligat ca, pe toată durata de valabilitate a brevetului pentru soi, să menţină soiul, astfel încât acesta să îşi păstreze toate caracterele prezentate în descrierea oficială, la data acordării brevetului pentru soi. (2) Pentru verificarea distinctivităţii, a uniformităţii şi a stabilităţii noului soi, autoritatea naţională poate cere titularului de brevet pentru soi să furnizeze seminţe, material de înmulţire, documente sau orice alte informaţii necesare verificării. (3) ISTIS poate cere titularului de brevet pentru soi, pe toată durata de valabilitate a brevetului, informaţii şi documente din care să rezulte existenţa soiului şi menţinerea caracteristicilor acestuia. (4) Dacă titularul de brevet pentru soi nu dă curs cererii adresate de ISTIS, titularul de brevet este decăzut din drepturile conferite de brevetul pentru soi, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. a).
Articolul 38
Transmiterea drepturilor asupra soiului (1) Dreptul la acordarea unui brevet pentru soi, dreptul la brevetul pentru soi, precum şi drepturile ce decurg din brevetul pentru soi pot fi transmise altor persoane fizice sau juridice.
----------
(2) Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, licenţă exclusivă sau neexclusivă ori prin succesiune legală sau testamentară. (3) Dacă o altă persoană decât cea care figurează în brevet este îndreptăţită la acordarea brevetului pentru soi, ISTIS eliberează brevetul pentru soi persoanei îndreptăţite şi publică schimbarea în Buletinul oficial. (4) Dacă brevetul pentru soi aparţine mai multor persoane, partea ce îi revine uneia dintre acestea poate fi transmisă unor terţi, dacă li se notifică acest lucru în scris, iar aceştia nu răspund în interval de o lună. (5) Transmiterea drepturilor intră în vigoare la data încheierii perioadei de 30 de zile. (6) Transmiterea drepturilor nu afectează drepturile dobândite de către terţi înaintea datei de transmitere. (7) Transmiterea drepturilor se înscrie, după caz, în Registrul naţional al cererilor de brevete pentru soiuri sau în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri, se publică în Buletinul oficial şi devine opozabilă terţilor de la această dată. (8) O transmitere care încă nu a fost înscrisă în Registru poate să fie invocată împotriva terţilor care au dobândit drepturi ulterior datei de transmitere, dacă la data la care au dobândit aceste drepturi cunoşteau că s-a făcut transmiterea.
Articolul 39
Contractul de licenţă (1) Dacă se acordă o licenţă exclusivă, licenţiatul beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare a noului soi, în limitele prevăzute în contractul de licenţă. (2) Producerea de seminţe certificate, procesarea sau comercializarea acestora pot fi transmise numai în baza contractului de licenţă încheiat cu titularul de brevet în care se includ plata redevenţei şi durata contractului. (3) Dacă se acordă o licenţă neexclusivă, titularul îşi păstrează dreptul de a acorda licenţă şi altor persoane, iar licenţiatul nu poate să transmită terţilor dreptul de exploatare primit. (4) Titularul de brevet pentru soi poate solicita la ISTIS publicarea ofertei de licenţă în Buletinul oficial. (5) ISTIS va înregistra contractul de licenţă în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri şi îl va publica în Buletinul oficial. (6) La solicitarea persoanei interesate, ISTIS poate înregistra şi alte transmiteri de drepturi asupra soiului protejat, cu plata tarifului legal.
Articolul 40
Licenţa obligatorie (1) Pentru motive de interes public, la cererea unei părţi interesate se poate acorda o licenţă obligatorie, neexclusivă, de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (2) În situaţia acordării licenţei obligatorii, se vor preciza activităţile permise şi condiţiile rezonabile. (3) Condiţiile rezonabile vor lua în considerare interesele titularului brevetului pentru soi care ar putea fi afectate de acordarea licenţei obligatorii. (4) Licenţa obligatorie se acordă pe o perioadă limitată în timp, cu plata unei remuneraţii către titular, care, la rândul său, va îndeplini anumite obligaţii necesare exploatării licenţei obligatorii. (5) Acordarea licenţei obligatorii nu împiedică titularul să îşi exploateze soiul sau să acorde alte licenţe neexclusive terţilor. (6) La expirarea fiecărui an calendaristic de licenţă obligatorie sau oricând în timpul duratei de exploatare acordate, părţile implicate pot cere modificarea condiţiilor de exploatare a licenţei obligatorii. (7) În cazul unui soi esenţial derivat, dacă titularul soiului iniţial refuză să acorde o licenţă de exploatare a soiului derivat, o licenţă obligatorie neexclusivă poate fi acordată în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive. (8) Dacă titularul unei invenţii biotehnologice solicită acordarea unei licenţe obligatorii neexclusive pentru folosirea unui soi protejat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale poate acorda o licenţă obligatorie neexclusivă, cu condiţia plăţii unei remuneraţii rezonabile titularului soiului protejat, în următoarele situaţii: a) titularul invenţiei a cerut titularului brevetului pentru soi o licenţă pe bază contractuală şi nu a obţinut-o; sau b) invenţia constituie un progres tehnic semnificativ, de un interes economic deosebit. (9) Dacă titularul unui brevet pentru soi solicită acordarea unei licenţe pentru folosirea unei invenţii biotehnologice protejate printr-un brevet de invenţie, Tribunalul Bucureşti, potrivit Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cu modificările ulterioare*), poate acorda o licenţă obligatorie neexclusivă, cu plata către titular a unei redevenţe rezonabile.
Notă *) Legea nr. 64/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 8 august 2007.
(10) La solicitarea motivată, prezentată de persoana interesată, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sau, după caz, Tribunalul Bucureşti poate retrage licenţa obligatorie, atunci
când circumstanţele care au condus la acordarea acesteia au încetat să mai existe, cu condiţia ca interesele legitime ale persoanei care a dobândit-o să fie protejate într-o manieră corespunzătoare. Licenţa nu va fi retrasă dacă circumstanţele care au determinat acordarea acesteia riscă să se producă din nou. (11) Hotărârile privind acordarea utilizării unei licenţe obligatorii, precum şi cele privind remuneraţia prevăzută în raport cu utilizarea acesteia pot fi atacate la Tribunalul Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă numai apelului la Curtea de Apel Bucureşti. (12) Hotărârile judecătoreşti definitive privind acordarea sau, după caz, retragerea licenţei obligatorii se comunică de persoana interesată la ISTIS, care le înregistrează în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri şi publică menţiunea acestor hotărâri în Buletinul oficial, în termen de o lună de la comunicare.
Capitolul IX Apărarea drepturilor privind noile soiuri de plante
Articolul 41
Căile de atac împotriva hotărârilor ISTIS (1) Hotărârile luate de ISTIS pot fi contestate de către persoanele interesate. Cererea va fi depusă la ISTIS în interval de două luni de la comunicarea hotărârii, iar motivele contestării, în interval de până la 4 luni. (2) Contestaţia sau, după caz, cererea de revocare ori de anulare a brevetului pentru soi va fi examinată de către comisia de reexaminare, în termen de 90 de zile de la depunere, dacă dovezile permit soluţionarea cauzei în acest termen. Componenţa acestei comisii va fi alta decât a celei de examinare şi va fi alcătuită din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ai ISTIS. Conducerea ministerului va aproba componenţa comisiei de reexaminare, formată din experţi pe cultură. (3) Hotărârile comisiei se comunică părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare şi pot fi atacate cu contestaţie la Tribunalul Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare. (4) Hotărârea Tribunalului Bucureşti poate fi atacată numai cu apel la Curtea de Apel Bucureşti. (5) La cererea instanţei judecătoreşti, ISTIS este obligat să transmită documentele şi informaţiile necesare judecării cauzei cu care a fost învestită.
Articolul 42
Competenţele instanţelor judecătoreşti Litigiile cu privire la calitatea de ameliorator, titular de brevet pentru soi, sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul pentru soi, inclusiv drepturile patrimoniale ale amelioratorului, din contractul de cesiune sau licenţă ori cele referitoare la nerespectarea prevederilor art. 37 alin. (1) şi ale art. 38 sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Capitolul X Infracţiuni şi pedepse
Secţiunea 1
Articolul 43
Infracţiuni de contrafacere (1) Constituie infracţiune de contrafacere şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă efectuarea fără autorizaţia titularului brevetului pentru soi a oricărui act prevăzut la art. 30 alin. (1). (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează săvârşirea următoarelor fapte: a) folosirea pentru materialul de înmulţire, produs şi vândut, a unei alte denumiri decât cea înregistrată; b) folosirea denumirii înregistrate a unui nou soi pentru materialul de înmulţire, produs şi vândut, care nu aparţine acestui soi; c) atribuirea, pentru materialul de înmulţire produs şi vândut, a unei denumiri foarte apropiate de cea a soiului protejat, astfel încât să poată produce confuzii; d) vânzarea de material de înmulţire cu menţiunea falsă că aparţine soiului pentru care s-a acordat brevet pentru soi, inducând astfel în eroare cumpărătorul.
Secţiunea a 2-a
Articolul 44
Acţiunea în contrafacere (1) O acţiune în contrafacere poate fi pornită numai după publicarea acordării brevetului pentru soi. (2) Dacă a fost acordată o licenţă şi nu sunt alte prevederi în contract, licenţiatul poate introduce o acţiune în contrafacere doar cu consimţământul titularului brevetului pentru soi.
(3) Deţinătorul unei licenţe exclusive poate introduce o acţiune în contrafacere, dacă l-a înştiinţat pe titularul brevetului pentru soi şi acesta nu a acţionat în termenul solicitat de licenţiat. (4) În cadrul acţiunii în contrafacere pornite de titularul brevetului pentru soi, licenţiatul poate solicita despăgubiri pentru repararea prejudiciului.
Capitolul XI Măsuri asigurătorii şi probe
Articolul 45
Măsuri asigurătorii, probe (1) Titularul brevetului pentru soi poate solicita instanţei judecătoreşti: a) ordonarea unor măsuri asigurătorii, atunci când există un risc de încălcare a drepturilor decurgând din brevetul pentru soi şi dacă această încălcare riscă să cauzeze un prejudiciu ireparabil şi există un risc de distrugere a elementelor de probă; b) ordonarea, imediat după urmărire, a unor măsuri privind încetarea faptelor de încălcare a drepturilor decurgând din brevetul pentru soi, săvârşite de o terţă persoană cu ocazia introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri importante, care implică o atingere a acestor drepturi; c) ordonarea măsurii confiscării sau distrugerii materialului de înmulţire prevăzut la art. 43 alin. (2). (2) Instanţa va putea dispune autorului încălcării drepturilor decurgând din brevetul pentru soi să informeze titularul asupra identităţii terţilor care au participat la producerea şi distribuirea materialului de înmulţire prevăzut la art. 43 alin. (2). (3) Pentru ordonarea măsurilor prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă. (4) Când ordonă măsuri asigurătorii, instanţa poate obliga reclamantul la plata unei cauţiuni, în suma stabilită de aceasta. (5) Instanţa va putea cere reclamantului să furnizeze orice elemente probatorii de care dispune, pentru a dovedi că este deţinătorul dreptului care a fost încălcat ori a cărui încălcare este inevitabilă. (6) În cazurile în care mijloacele de probă în susţinerea pretenţiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului, instanţa va putea ordona ca probele să fie produse de către pârât, sub condiţia garantării confidenţialităţii informaţiilor, potrivit legii. (7) Instanţa va putea ordona reclamantului să plătească toate daunele cauzate pârâtului, ca urmare a unei exercitări abuzive a drepturilor procedurale cu privire la un nou soi.
Articolul 46
Competenţe (1) Competenţele pentru punerea în aplicare a prezentei legi aparţin ISTIS. (2) ISTIS, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este autoritatea oficială desemnată pentru acordarea protecţiei juridice a soiurilor pe teritoriul României, care acordă brevete pentru noile soiuri, în conformitate cu prezenta lege şi cu respectarea convenţiilor la care România este parte, şi are următoarele atribuţii: a) înregistrează, publică şi examinează cererile de acordare a brevetelor pentru noile soiuri; b) organizează şi ţine Registrul naţional al cererilor de brevete pentru soiuri şi Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri; c) editează periodic Buletinul oficial, care conţine informaţii cu privire la cererile de brevete pentru soiuri, la denumirea de noi soiuri şi la propunerea de denumiri, precum şi la noile soiuri pentru care s-a acordat brevet; d) elaborează metodologia de examinare tehnică în vederea stabilirii distinctivităţii, uniformităţii şi stabilităţii soiurilor pentru care s-a cerut acordarea protecţiei în conformitate cu normele CPVO, UPOV şi interne, în domeniu; e) stabileşte, pentru speciile pentru care nu există ghiduri UPOV sau CPVO, metodologia de examinare tehnică în conformitate cu normele interne şi internaţionale în vigoare; f) efectuează examinarea tehnică în vegetaţie pentru stabilirea distinctivităţii, uniformităţii şi stabilităţii (DUS) în centrele de testare, pentru soiurile la care s-a cerut acordarea protecţiei; g) atestă reprezentanţii autorizaţi pentru procedurile privind protecţia noilor soiuri de plante în faţa ISTIS; h) asigură schimbul de publicaţii cu autorităţile naţionale similare străine şi cu organisme şi organizaţii internaţionale de profil; i) dezvoltă relaţii de cooperare cu statele-părţi contractante ale Convenţiei, cu Biroul UPOV şi cu Oficiul comunitar. (3) În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: a) monitorizează activitatea privind protecţia dreptului de proprietate intelectuală asupra soiurilor, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din prezenta lege; b) împreună cu ISTIS colaborează cu asociaţiile amelioratorilor, ale titularilor de brevete pentru soiuri, ale producătorilor de seminţe şi material de înmulţire, cu institutele şi staţiunile de cercetare de profil, în vederea protecţiei şi promovării noilor soiuri, şi
stabileşte strategia de dezvoltare în domeniul creării de noi soiuri; c) acordă licenţă obligatorie, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1); d) acordă licenţă obligatorie neexclusivă, potrivit prevederilor art. 40 alin. (8); e) prin inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, în cazul soiurilor protejate, solicită multiplicatorilor acordul titularului de brevet.
Articolul 47
Protecţia noilor soiuri în străinătate Persoanele fizice şi juridice române au dreptul să îşi aleagă statul sau organizaţia interguvernamentală unde vor să depună pentru prima dată o cerere de brevet pentru soi sau pentru un titlu de protecţie echivalent.
Articolul 48
Registrul naţional al cererilor de brevete pentru soiuri În Registrul naţional al cererilor de brevete pentru soiuri (RNCBS) sunt publicate cel puţin următoarele indicaţii: a) numărul cererii de brevet pentru soi; b) specia, taxonul botanic şi denumirea soiului; c) data de depozit; d) numele şi adresa solicitantului; e) numele şi adresa amelioratorului; f) numele şi adresa mandatarului; g) modificările în situaţia juridică a cererii de brevet pentru soi.
Articolul 49
Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri În Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri (RNBS) sunt înregistrate cel puţin următoarele indicaţii: a) data şi numărul cererii de acordare a brevetului pentru soi, completate la ISTIS; b) data de prioritate; c) data de depozit; d) numele şi adresa solicitantului; e) statul în care solicitantul îşi are sediul; f) numele şi adresa mandatarului; g) numele şi adresa amelioratorului; h) taxonul botanic; i) denumirea soiului; j) numele/denumirea şi adresa/sediul titularului; k) schimbările privind adresa şi numele titularului; l) orice modificare sau transmitere de drepturi; m) tariful de eliberare şi de menţinere a brevetului pentru soi; n) titularul brevetului pentru soi; o) declaraţii de renunţare la brevetele pentru soi; p) hotărârea de anulare sau decădere, după caz.
Articolul 50
Protecţia soiurilor la Oficiul comunitar (1) Dacă un solicitant român doreşte să depună o cerere de protecţie la Oficiul comunitar, acesta poate să o depună: a) direct la Oficiul comunitar, printr-un mandatar cu sediul sau rezidenţa în Uniunea Europeană; sau b) la ISTIS, care va funcţiona ca oficiu receptor al cererii de protecţie. (2) Cererea de protecţie a noului soi conţinând documentele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2.100/1994 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui regim de protecţie comunitară a soiurilor de plante, depusă la ISTIS, va fi transmisă la Oficiul comunitar în interval de două săptămâni de la depunere, sub condiţia plăţii tarifului de înregistrare a cererii. (3) Data de depozit a cererii la Oficiul comunitar va fi data la care se primeşte o cerere completă şi sunt plătite tarifele legale. (4) Orice soi protejat prin dreptul comunitar nu mai poate constitui obiectul unui brevet pentru soi naţional. (5) Dacă titularul unui drept naţional pentru un soi dobândeşte ulterior un drept comunitar, titlul naţional se suspendă.
Capitolul XII Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 51
----------
------
Dispoziţii tranzitorii şi finale (1) Cererile de brevete pentru soi, înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci în condiţiile Legii nr. 64/1991 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991*), pentru care nu s-a luat o hotărâre de admitere sau de respingere, se soluţionează potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile referitoare la protecţia soiurilor şi hibrizilor de plante, prevăzute la art. 7 alin. (3) şi la art. 11 din Legea nr. 64/1991, dispoziţiile referitoare la soiuri şi hibrizi de plante din cap. III al Hotărârii Guvernului nr. 152/1992*), precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Notă *) Hotărârea Guvernului nr. 152/1992 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 aprilie 1992, cu modificările ulterioare, a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 22 mai 2003, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 18 iunie 2008.
Anexa SPECIILE DE PLANTE AGRICOLE la care se aplică dispoziţiile privitoare la privilegiul fermierului a) Plante furajere Cicer arietinum L. - năut Lupinus luteus L. - lupin galben Medicago sativa L. - lucernă Pisum sativum L. (partim.) - mazăre de câmp Trifolium alexandrinum L. - trifoi de Alexandria Trifolium resupinatum L. - trifoi persan Vicia faba L. - bob Vicia sativa L. - măzăriche Lolium multiflorum Lam. - raigras italian b) Cereale Avena sativa L. - ovăz Hordeum vulgare L. - orz Oryza sativa L. - orez Phalaris canariensis L. - iarba canarilor Secale cereale L. - secară X Triticosecale Wittm. - triticale Triticum aestivum L. Emend, Fiori et Paol - grâu comun Triticum durum Desf. - grâu dur Triticum spelta L. - grâu spelta c) Cartof Solanum tuberosum L. - cartof d) Plante tehnice şi oleaginoase Brassica napus L. (partim.) - rapiţă pentru ulei Brassica rapa L. - colză Linum usitatissimum L. - in pentru ulei (cu excepţia inului pentru fibră) NOTĂ: Reproducem mai jos art. III şi IV din Legea nr. 204/2011, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 255/1998 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 204/2011: "Art. III. - Articolul 3 din Legea nr. 186/2000 privind aderarea României la Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 şi la 19 martie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 noiembrie 2000, se modifică după cum urmează: «Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este desemnat să plătească Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante contribuţia anuală a României, determinată în conformitate cu art. 29 din Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante.» Art. IV. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă: a) Secţiunea a 3-a din Cap. II, alcătuită din art. 18-21, şi anexa nr. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006, cu modificările ulterioare; b) Hotărârea Guvernului nr. 984/2007 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 18 septembrie 2007."