Strada Ion Ghica nr.5, Sector 3, Bucureşti - Cod 30044 - ROMÂNIA
Telefon:315.19.65 ; 315.19.64 ; 314.59.64 ; 314.59.65 ; 314.59.66 ;
Telefon Director: 315.90.66 Fax: 312.38.19 e-mail: office@osim.ro
Cont OSIM: RO49RNCB0080005630320001
INSTRUCTIUNE DE SERVICIU nr. _________
În aplicarea Dispozitiei Directorului General Adjunct nr. 5/30.07.2008, In vederea implementarii graduale a Standardelor Europene de Calitate dezvoltate in cadrul Retelei Europene de Brevete, in procedurile legate de
examinarea cererilor de brevet de inventie la OSIM, În temeiul HG 573/1998 privind organizarea şi funcţionarea OSIM, Directorul General Adjunct emite următoarea
INSTRUCTIUNE DE SERVICIU Art. 1 Incepand cu data de 01.08.2009, in activitatea de cercetare deocumentara desfasurata in cadrul Directiei brevete de inventie cu respectarea legislatiei in vigoare privind inventiile, in aplicarea procedurilor legale vor fi utilizate anexa 1- ; Art. 2 In baza eventualelor observatii primite de la corpul de examinatori OSIM si alti specialisti din OSIM si din afara OSIM si agreate cu conducerea Directiei brevete de inventie si conducerea OSIM, se va avea in vedere dupa caz emiterea la inceputul anului 2010 a unei versiuni imbunatatite a Instructiunilor, care se tina cont de observatiile si propunerile primite. Art. 3 Prezentele Instructiuni se distribuie directorului Directiei brevete de inventie, care va lua toate masurile legate de aplicarea lor. Art. 4 Prezentele Instructiuni se publica in Intranet si Internet.
Director General Adjunct dr.ing. Alexandru Cristian Ştrenc
1
Introducere
Prezentul capitol de instrucţiuni se referă la cercetările documentare efectuate de OSIM, în procedura de examinare a unei cereri de brevet de invenţie şi finalizate printr-un raport de cercetare documentară. Acestea se realizează în Direcţia Brevete de Invenţie din OSIM, în urma achitării taxelor legale prevăzute de O.G nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale, republicată în 2006, Anexa 1 pct.6. În afara acestor cercetări, OSIM efectuează la cererea terţilor servicii de documentare în literatura de brevete, prevăzute în Ordinul Directorului General nr.70/13.07.2007. Reglementarea legală a modului de întocmire şi publicare a raportului de cercetare documentară, sau raportului de documentare, - rezultat final al unei cercetări documentare - o reprezintă art.24 din Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenţie, republicatăşi art.40, 41 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie1. Întocmirea propriu-zisă a raportului de documentare intră în atribuţiile serviciile de examinare de fond a cererilor de brevet de invenţie din cadrul OSIM, în fapt raportul fiind întocmit de examinatorul care instrumentează cererea de brevet de invenţie, respectiv de model de utilitate, membru al Comisiei de examinare. Pentru situaţiile unor cereri de brevet de invenţii complexe, cu implicaţii în mai multe domenii tehnice, examinatorul se poate consulta la efectuarea cercetării documentare cu examinatori membri ai altor comisii de examinare. Publicarea raportului, precum şi a cererii de brevet de invenţie se realizează de către
1 În legislaţia română privind invenţiile, atât Legea nr. 64/1991 republicată privind brevetele de invenţie, cât şi Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate , raportul de cercetare documentară este denumit raport de documentare, denumirea fiind păstrată din legile anterioare ale brevetelor de invenţie. În realitate, raportul este întocmit în urma unei activităţi de cercetare documentară, iar denumirea sa ar fi trebuit adaptatăşi denumirii din legislaţiile internaţionale (Search report, Raport de recherche, Recherchebericht). Pe parcursul prezentelor Instrucţiuni, chiar dacă poate apărea o inconsecvenţă a termenilor, prin raport de cercetare documentară se va înţelege raportul de documentare reglementat legal în legislaţia privind invenţiile.
examinatorii din Serviciul Examinare Preliminară, din aceeaşi Direcţie. Instrucţiunile urmăresc clarificarea şi precizarea unor aspecte procedurale prevăzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicatăşi de Regulamentul de aplicare a acesteia, şi se adresează atât examinatorilor din OSIM, cât şi persoanelor din afara oficiului, solicitanţi de cereri de brevet, sau terţi care doresc să cunoască procedura de întocmire a rapoartelor de documentare efectuate de OSIM. Pentru procedura de întocmire a rapoartelor documentare în cazul unei cereri de model de utilitate potrivit art. 18 din Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 851 din 12 decembrie 2007, se aplică prin analogie procedura de la brevetele de invenţie. În continuare, prin:
-“examinator” se înţelege examinatorul care instrumentează cererea de brevet de invenţie, sau de model de utilitate -“lege” se înţelege Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 8 august 2007, -“regulament” se înţelege Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind brevetele de invenţie, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 547 din 21 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 18 iunie 2008.
-„PCT”- Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Conferinţa diplomatică de la Washington la 19 iunie 1970, ratificat de România prin Decretul nr. 81/1979
-„Soft Comun”- “Common Software” este o aplicatie client-server dedicată administrarii cererilor din cadrul oficiilor de proprietate industriala, respectiv în cadrul prezentelor instrucţiuni, cererilor de brevet de invenţie. Redactarea prezentelor Instrucţiuni a avut la bază „Guidelines for Examination in the European Patent Office”, Part B „Guidelines for Search”- decembrie 2007, accesibil pe www.epo.org , adaptarea fiind făcută pentru legislaţia română în domeniul invenţiilor.
CAPITOLUL I
1. Consideraţii generale - SCOPUL CERCETĂRII DOCUMENTARE.
2. Caracteristicile cercetării documentare. Cerinţe de calitate
familii de brevete.
Pentru situaţiile în care examinatorul apreciază, de exemplu, funcţie de provenienţa cererii de brevet sau de domeniul tehnic că este necesară analiza unor documente care nu intră în documentaţia minimă PCT, cum ar fi documentele din ţările scandinave, atunci acestea vor fi avute în vedere la efectuarea cercetării documentare.
2.4. Cercetarea documentară se efectuează după caz, în domenii tehnice analoge
3. Obiectul cercetării documentare 3.1. Baza cercetării documentare.
-dacă revendicarea a specificat o clemă de cablu având o anumită construcţie, cercetarea trebuie să cuprindăşi referiri la conductori şi la cleme similare posibil să aibă aceeaşi construcţie;
- dacă revendicarea se referă la un articol compus din mai multe părţi, care sunt definite de funcţia şi/sau structura lor şi revendicarea stipulează că anumite părţi sunt sudate împreună; dacă din cerere nu rezultă clar că sudarea are anumite avantaje necesare pentru invenţie, cercetarea documentară trebuie să se refere şi la
procedee echivalente de asamblare cum ar fi lipirea şi nituirea.
Aceste exemple nu sunt limitative, ci doar orientative pentru a înţelege întinderea
cercetării documentare.
în care se aratăşi se motivează faptul că documentarea nu este posibilă, iar aceasta
va fi publicată în locul raportului de documentare (art. 41 alin (6) coroborat cu art. 40 alin. (12) din regulament).
combinaţie cu caracteristicile din revendicarea independentă, caracteristici vor fi supuse cercetării documentare ca un singur tot. | şi | toate | aceste | |||
---|---|---|---|---|---|---|
12 3.6. Combinaţii de elemente într-o singură revendicare. (1) Pentru revendicările caracterizate printr-o combinare | a | u | nor | elemente | (de |
exemplu: A, B şi C) cercetarea documentară trebuie să fie dirijată spre această
combinaţie; documentaţia cercetată în acest scop trebuie însă cercetată simultan şi pentru subcombinaţiile incluzând elementele individuale (de exemplu: A+B, A+C, B+C şi de asemenea A, B şi C luate separat).
(2) O cercetare pe secţiuni suplimentare de documente fie pentru subcombinaţii, fie pentru elemente individuale ale combinaţiei, trebuie să fie efectuată doar dacă aceasta este necesară pentru stabilirea noutăţii elementului, în vederea aprecierii activităţii inventive a combinaţiei.
Examinatorul nu va întocmi un raport de cercetare documentară pentru acele revendicări sau elemente ale revendicărilor care se încadrează în categoria excepţiilor şi excluderilor de la brevetare (art.8 alin.(1), art.9 alin.(2) din lege şi art.44 din regulament) sau cele care nu sunt susceptibile de aplicare industrială, în înţelesul art.13 din lege.
Dacă revendicările cererii nu se referă la o singură invenţie sau la un grup de invenţii legate astfel încât să formeze un singur concept inventiv general, cercetarea documentară va fi în mod normal restrânsă la prima invenţie sau grup de invenţii unitar revendicat, dacă solicitantul căruia i s-a notificat lipsa de unitate, nu indică altceva (art.40 alin.(13) şi (14) din regulament). Pentru celelalte invenţii ale cererii se va efectua o cercetare în cadrul cererilor divizionare (art.19 alin. (3) din lege şi Art.39 din regulament).
3.10. Cadrul tehnologic al invenţiei.
În anumite împrejurări poate fi de dorit ca obiectul cercetării documentare să se extindă la un aşa numit “cadru tehnologic” al invenţiei. Acesta ar putea include:
-cadrul tehnologic general al invenţiei (adesea numit “stadiul general al tehnicii”).
4. Cercetarea documentară suplimentară.
În procedura de examinare a cererii de brevet, poate fi necesară efectuarea unei cercetări documentare suplimentare, de exemplu în una din următoarele situaţii: a) solicitantul a amendat revendicările, conţinutul lor depăşind caracteristicile tehnice pentru care a fost efectuată iniţial cercetarea (art.40 alin.(8) şi (9)); b) completarea sau lămurirea suficient de clarăşi completă de către solicitant a unor aspecte ale invenţiei care au determinat efectuarea unei cercetări incomplete sau declararea imposibilităţii de înctocmire a raportului (art.40 alin.(10) lit.c), g) sau art.41(6)); c) modificarea opiniei examinatorului, în legătură cu lipsa noutăţii, activităţii inventive, unităţii invenţiei sau excluderii de la brevetabilitate; d) în cazul unei cereri de brevet provenită din conversia unei cereri de model de utilitate care a cuprins un set de revendicări modificate de către solicitant în sensul măririi numărului de obiecte pentru care s-a solicitat protecţie prin cererea de brevet, inclusiv prin eventuala mărire a ariei de protecţie solicitate iniţial prin cererea de modelul de utilitate. (Art.15 din Legea nr. 350 din 12 decembrie 2007 privind modelele de utilitate, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.851 din 12 decembrie 2007); e) reluarea procedurii de examinare, urmare a unei hotărâri de admitere a unei contestaţii sau cereri de revocare a brevetului.
5. Cercetarea documentară suplimentară pentru rapoartele documentare întocmite de o autoritate de cercetare internaţională.
CAPITOLUL II
PROCEDURA DE CERCETARE DOCUMENTARĂ
1. Pregătirea cercetării documentare
Simbol sau cod de clasificare internaţională cercetării; şi se va verifica dacă rezumatul se referă la cererea respectivăşi nu există nicio contradicţie cu titlul invenţiei sau cu clasele internaţionale atribuite cererii. Informaţiile în legătură cu rezumatul, titlul invenţiei şi, dacă există, desenele respective ce urmează a fi publicate cu cererea, sunt transmise solicitantului printr-o notificare ce însoţeşte raportul de cercetare documentară, în cazul unei publicaţii A1 (Art.40 alin.(15) din regulament). Dacă raportul de cercetare documentară este publicat separat, aceste informaţii nu sunt comunicate în notificare.
2. Strategia cercetării documentare.
cercetarea documentară, el se va consulta cu preşedintele sau membrii comisiei de examinare ori cu un examinator mai experimentat.
care ele se cercetează se poate, de asemenea, modifica pe parcursul procedurii, ca
3. Specificul strategiei cercetării documentare în OSIM
(1) Cercetarea documentară, indiferent de strategia adoptată de fiecare examinator în parte, şi anume o strategie focalizată utilizând din start combinaţii complexe de ecuaţii de căutare combinate prin operatorii disponibili, sau o strategie pas cu pas pornind de la un minim de informaţii disponibil, trebuie să parcurgă următoarele etape considerate esenţiale pentru o cercetare documentară de succes.
a) Consultarea şi confruntarea datelor din cererea de brevet cu cele din Softul Comun pentru a identifica eventualele soluţii înregistrate (posibil de acelaşi solicitant/inventator) care s-ar suprapune total/parţial ori ar avea legătură cu soluţia tehnică supusă cercetării documentare. Această primă etapă are ca principal obiectiv regăsirea posibilelor cereri de brevet care au o dată de depozit anterioarăşi nu sunt încă publicate, deci inacccesibile în RoPatentSearch, dar care constituie stadiul tehnicii pentru aprecierea noutăţii (vezi Art.10 alin.(3) din lege). Pentru simplificarea căutării şi reducerea numărului de documente selectat, recomandăm utilizarea criteriului de căutare de tip interval de timp care să acopere perioada de timp menţionată; b) Consultarea bazei de date RoPatentSearch şi eventual a Secţiunii Dosare OSIM din Intranet care împreună acoperă întreaga colecţie de documente RO publicate. c) Cercetarea documentară poate continua într-una sau mai multe baze de date accesate prin programul EPOQUE. d) Dacă se consideră necesar să se continue cercetarea documentară, mai pot fi accesate online şi alte baze de date (inclusiv literatură nonbrevet) din Internet, precum şi cărţile şi periodicele existente în Biblioteca Tehnicăşi Juridică OSIM (vezi linkul din Intranet). Trebuie notat faptul că traseul menţionat mai sus are doar un rol indicativ, iar oprirea sau continuarea cercetării documentare depinde în primul rând de documentele pertinente regăsite pe parcursul uneia dintre etapele menţionate. De asemenea, la efectuarea oricărei cercetări documentare examinatorul trebuie să aibă în vedere şi raţiunile de ordin economic, indiferent de rezultatele cercetării sale documentare, aşa cum s-a menţionat anterior.
(2) Regăsirea informaţiilor din colecţia de documente de brevet din România.
Baza de date RoPatentSearch împreună cu Secţiunea Dosare OSIM din Intranet,
acoperă întreaga colecţie de documente RO publicate.
Utilizarea combinată a unor criterii de căutare de tip cuvinte cheie în titlu/rezumat
împreună cu clasificarea internaţională (utilizând, de preferinţă, operatorii de
trunchiere disponibili) poate asigura regăsirea unui număr rezonabil de documente,
acoperitor pentru domeniul tehnic cercetat, şi care în acelaşi timp să constituie o
bază pentru continuarea cercetării documentare prin programul EPOQUE.
Totodată, RoPatentSearch permite accesarea stadiului tehnicii citat în cadrul
documentelor selectate.
În cazul utilizării ecuaţiilor de căutare de tip cuvinte cheie, recomandăm consultarea
prealabilă a dicţionarului de sinonime (Epos), iar pentru regăsirea tuturor referinţelor asociate
anumitor documente considerate relevante, a funcţiei COMBI.
Pentru cercetările documentare în baze de date de tip rezumat, recomandăm
utilizarea simultană a claselor IPC, ECLA şi chiar F-term, o analiză statistică a
claselor relevante pentru un set de documente selectate prin cuvinte cheie putând fi obţinută prin comanda ..stat ec/ic (vezi Public Preparation). Pentru informaţii detaliate referitoare la bazele de date care pot fi accesate prin programul EPOQUE, precum şi la noile oportunităţi de cercetare documentară aduse de fiecare nouă versiune de program EPOQUE în parte, recomandăm consultarea informaţiilor stocate în secţiunea EPOQUENET (vezi https://epoxy.epo.org/default.asp).
(4) Colecţii de brevete străine accesibile prin utilizarea Internetului.
În situaţia în care prin utilizarea programului EPOQUE au fost regăsite documente (vezi CN,
KR, JP) care la prima vedere par a conţine informaţii pertinente pentru soluţia tehnică
cercetată, recomandăm accesarea unor baze de date ce permit o traducere automată (în limba
engleză) a acestor documente (vezi link-urile din Intranet şi butonul JP-T din Viewer-
Epoque).
Traducerea automată serveşte doar unei mai bune înţelegeri de către examinator a informaţiei tehnice conţinute în documentul în cauzăşi ea poate fi transmisă solicitantului cu titlu informativ. Pentru a deveni document opozabil, este necesar să existe o traducere autorizată documentului. Totuşi, în prezent, în special pentru documentele de brevet din Japonia sunt puse la dispoziţie rezumate profesionist redactate, în limba engleză, care pot constitui document opozabil.
4. Procedura ulterioară cercetării
(1) După terminarea cercetării documentare, examinatorul trebuie să aleagă din documentele reţinute pe cele ce trebuie să fie citate în raport. Acestea trebuie întotdeauna să includă documentele cele mai relevante (care vor fi special caracterizate în raport, conform art.41(2) din regulament şi regulamentul PCT R43.5(c)). Documentele mai puţin relevante vor fi citate doar când se referă la aspecte sau detalii ale invenţiei revendicate neregăsite în documentele deja selectate pentru a fi citate. În cazuri de dubiu sau cazuri la limită privind noutatea sau activitatea inventivă, examinatorul trebuie să citeze mai multe documente, pentru a exista o idee cât mai completă asupra problemei.
CAPITOLUL III
Clasificarea cererilor de brevet de invenţie şi de model de utilitate
1. Consideraţii generale
Cererile de brevet şi de model de utilitate sunt clasificate, după depunerea la OSIM, conform nivelului avansat al Clasificării Internaţionale a Brevetelor (în continuare CIB) reformate, stabilită prin Aranjamentul de la Strasbourg (art.34 din regulament). Clasificarea constă în atribuirea simbolurilor de clasificare obligatorii, care corespund subiectului tehnic al invenţiei sau invenţiilor revendicate, şi neobligatorii şi/sau de indexare, corespunzând informaţiei tehnice suplimentare de asemenea utilă pentru cercetarea documentară (vezi Ghidul CIB în vigoare publicat pe website-ul OMPI). Termenii “Clasificare Obligatorie” şi “Clasificare Neobligatorie” sunt definiţi în Ghidul Clasificării Internaţionale a Brevetelor. Examinatorul trebuie, în primul rând, să identifice şi să clasifice obiectul/obiectele tehnic(e) ale invenţiei, conform indicaţiilor date în “Clasificarea obligatorie”. Clasificarea constituie un mijloc de ordonare a documentelor de brevet, utilizată de oficiile de brevete şi de alţi utilizatori, în vederea identificării şi regăsirii informaţiei conţinută în aceste documente.
2. Etapele de clasificare
2.1. Clasificarea iniţială (preliminară)
2.2. Clasificarea oficială a cererii
documentare (de exemplu ca rezultat al stadiului anterior al tehnicii găsit sau din cauza clarificării aspectelor aparent neclare) şi dacă pregătirile pentru publicare nu au fost terminate, examinatorul trebuie să modifice clasificarea în mod corespunzător şi va semnala această modificare la Serviciul de Examinare Preliminară, unde se pregăteşte publicarea cererii de brevet.
2.3. Clasificarea definitivă în cazul publicării ulterioare a Raportului de cercetare documentară
3. Clasificarea invenţiilor nedezvăluite în cererea de brevet
În cazul în care invenţia nu este dezvăluită în cererea de brevet suficient de clar şi complet (art.18 alin.(1) din lege), inclusiv dacă domeniul de aplicare a invenţiei revendicate nu este clar, clasificarea trebuie să se bazeze pe ceea ce pare a fi invenţia, în măsura în care aceasta poate fi înţeleasă (art.34 alin.(3) din regulament).
4. Clasificarea în cazul lipsei de unitate a invenţiei
Dacă apar obiecţii cu privire la lipsa unităţii invenţiei, toate invenţiile trebuie să fie clasificate, deoarece toate vor fi cuprinse în cererea publicată (Art.35 alin.(17) din regulament). Fiecare invenţie revendicată urmează să fie clasificată (a se vedea şi Cap.VII). Atribuirea indicilor de clasificare va avea loc chiar dacă raportul de documentare este efectuat pentru invenţia sau grupul de invenţii care respectă principiul unităţii.
5. Verificarea clasificării
Ca o regulă generală, cererile nu vor fi sistematic analizate privind corectitudinea atribuirii claselor de către examinator. Totuşi, atât în cadrul Comisiei de examinare, cât şi în cadrul Comisiei de verificare a calităţii examinării, se va controla corectitudinea claselor atribuite.
6. Accesarea Clasificării Internaţionale a Brevetelor (CIB)
CIB nivel avansat este revizuită continuu şi noile versiuni sunt publicate cu regularitate pe site-ul OMPI (WIPO) dedicat acestui subiect ( https://www.wipo.int/classifications/ipc/en /). Formatul electronic este însoţit de un ghid de utilizare, index de cuvinte cheie, glosar de termeni şi liste de concordanţă, care împreună vin în sprijinul celui care stabileşte clasificarea. Ca element de verificare a corectitudinii simbolurilor de clasificare CIB este implementat ca parte componentă a sistemului electronic de gestionare a cererilor de brevet.
CAPITOLUL IV
STADIUL TEHNICII
1. Stadiul tehnicii - dezvăluirea orală, etc.
revendicată conţine informaţii clasificate, (ce intră sub incidenţa art.40 alin.(2) din lege), pertinente în raport cu caracteristicile tehnice ale acesteia, OSIM notifică solicitanţilor cererilor clasificate, pentru a declasifica informaţiile până la nivel public, în vederea publicării acestor cereri.
2. Prioritatea
luni de la data de depozit a unei cereri de brevet depusă pe cale naţională, sau în mai puţin de 18 luni de la data de depozit (nu de prioritate!!) în cazul unei cereri de brevet depusă pe cale internaţională, cercetarea nu are în vedere posibilele cereri conflictuale. Acestea reprezintă fie cererile ce pot fi depuse în intervalul de prioritate convenţională, fie cele publicate la 18 luni.
3. Date de referinţă ale documentelor citate în raport; data de depozitului şi data priorităţii
care nu a fost revendicată nici o prioritate. De menţionat faptul că, uneori, ţara de
rezidenţă a solicitantului este diferită de ţara cererii în care s-a depus cererea de prioritate, poate fi o indicaţie că nu este vorba despre o primă depunere, fapt ce justifică o anumită extindere a cercetării.
invenţiei.
4. Conţinutul dezvăluirilor stadiului tehnicii
5. Aspecte privind data divulgării
(1) Orice indicaţie dintr-un document referitoare la data publicării sale trebuie să fie acceptată drept corectă, cu excepţia cazului când se dovedeşte contrariul, de exemplu: se descoperă de către examinator sau se prezintă de către solicitant acelaşi document, publicat anterior. Dacă data indicată a publicării nu este suficient de precisă (de exemplu este precizat numai anul sau anul şi luna) pentru a stabili dacă publicaţia a fost înainte de data de referinţă pentru cercetare, examinatorul va trebui să stabilească data exactă cu suficientă precizie. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se va proceda conform Art.38 alin.(4) din regulament, luându-se în considerare ca devenind accesibilă publicului în ultima zi a lunii, respectiv ultima zi a anului. Pentru cazul folosirii unui document din arhiva tehnică publică poate fi avută în vedere data primirii lui, atestată prin ştampila aplicată pe document sau o referinţă într-un alt document, care trebuie apoi să fie citat.
6. Aprecierea activităţii inventive
În vederea aprecierii condiţiei de activitate inventivă a invenţiei, conform art.12 alin.(1) din lege, examinatorul va lua în considerare activitatea inventivă în raport cu toate aspectele invenţiei revendicate, cum sunt: problema obiectivă de rezolvat, formulată implicit sau explicit în descriere, principiile ştiinţifice sau considerentele tehnice pe care se sprijină invenţia revendicată, elementele constitutive şi efectele sau rezultatele obţinute în domeniul tehnic de aplicare a invenţiei revendicate.
CAPITOLUL V
DOCUMENTAŢIA PENTRU EFECTUAREA CERCETĂRII
1.Organizarea şi componenţa documentaţiei disponibile pentru cercetare.
Documentaţia, pentru cercetarea documentară, ce se consultă de către examinatorii OSIM reprezintă documentaţia minimumă PCT, aşa cum este ea definită în regulamentul PCT, R34.1 (b)(i) şi (c), şi care se completează cu documentele din Colecţia Naţională de Brevete ce cuprinde şi cererile şi brevetele româneşti, precum şi brevetele Europene validate în România. Accesul la Colecţia Naţională de Brevete se poate face prin intermediul interfeţei RoPatentSearch prin pagina de Intranet a OSIM, iar în bazele de date străine prin intermediul programului EPOQUE, ce reprezintă practic o sumă de programe destinate regăsirii, vizualizării şi chiar stocării documentelor relevante din stadiul tehnicii. Dacă mai este necesar se mai pot consulta şi colecţiile de documente comerciale prin accesare pe Internet. Adiţional, sunt puse la dispoziţia examinatorului periodice, cărţi şi alte publicaţii ale literaturii tehnice. Această literatură nonbrevet este în principal aranjată în Biblioteca Tehnică a OSIM, într-un mod adecvat pentru consultare; părţi ale ei, cum ar fi adrese de Internet deosebit de relevante, sunt selectate pe domenii de activitate şi făcute disponibile pentru accesul online, prin intermediul paginii de Intranet (Biblioteca Tehnică), într-o documentaţie sistematică.
2. Documentaţia minimă PCT
(4.1) Documentaţia de cercetare documentară accesibilă sistematic include documente de brevet naţionale aparţinând documentaţiei minime PCT, aşa cum este specificat în regulamentul PCT, R34.1 (b)(i) şi (c): a) brevetele şi/sau cererile de brevet publicate în sau după 1920 în Franţa, fostul Reichspatentamt al Germaniei şi Republica Federală Germania, Elveţia (numai în limbile francezăşi germană), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii;
Observaţii: în ceea ce priveşte brevetele Elveţia publicate între 1920 şi 1940 (care au fost incluse după 1973) sunt incluse, din raţiuni economice, numai cele în care nu s-a revendicat nici o prioritate (prin analogie cu PCT, R34.1 (c) (vi).
b) certificatele de modele de utilitate şi/sau cereri publicate ale acestora eliberate de Franţa;
c) brevete şi/sau cereri de brevet publicate în care nu este revendicată nici o prioritate, publicate în Austria, Australia şi Canada după 1970 aşa cum au fost selectate şi făcute disponibile de aceste ţări;
d) rezumatele în engleză ale brevetelor şi/sau cererilor de brevet publicate eliberate de Japonia şi fosta Uniune Sovieticăşi Federeţia Rusăşi certificate de inventator emise de acestea, pentru care rezumatele în limba engleză sunt, în general, disponibile. De asemenea, sunt incluse cererile de brevet, internaţionale (PCT) şi regionale (de exemplu: europene) publicate, brevetele şi certificatele de inventator (PCT, R34.1 (b)(ii)).
(4.2) Sunt considerate de interes şi este recomandabil să fie cercetate:
a) brevete publicate de Franţa, Germania sau Regatul Unit înainte de 1920;
b) brevete şi cereri de brevet, publicate de Olanda (din 1912);
c) brevete publicate de Belgia din 1912 şi Luxemburg din 1946.
În prezent toate aceste documente pot fi accesate on-line, în diverse baze de date.
CAPITOLUL VI
1. Unitatea invenţiei în cadrul cercetării documentare
(4) Notificarea asupra lipsei unităţii invenţiei se poate face atât în examimnarea preliminară,
cât şi în examinarea de fond, în aceleaşi condiţii. În mod deosebit, în serviciul de Examinare
preliminară nu se vor ridica obiecţii privind lipsa unităţii invenţiei doar pentru că invenţiile
revendicate sunt clasificate în grupe de clasificare diferite.
(5) În cazuri cu totul excepţionale, chiar la constatarea lipsei de unitate “a posteriori”, examinatorul poate să efectueze o cercetare documentară completă pentru toate invenţiile din cerere, în special în situaţia în care invenţiile sunt foarte apropiate din punct de vedere conceptual. În aceste cazuri, rezultatele cercetării documentare se includ într-un singur raport de documentare şi nu se cer taxe suplimentare pentru întocmirea acestuia, deoarece toate revendicările au putut fi cercetate. Totuşi, dacă raportul de documentare este însoţit de opinie scrisă asupra brevetabilităţii, se va menţiona lipsa de unitate a invenţiei.
(6) Dacă pentru o cerere pentru care s-a deschis faza naţională în România, într-o cercetare
suplimentară, care urmează cercetării internaţionale (PCT), apare o problemă de unitate a
invenţiei, se va evita devierea de la poziţia luată de Autoritatea de Cercetare Internaţională
(ISA) în raportul de cercetare internaţională, cu excepţia cazului când revendicările au fost modificate, sau interpretarea regulilor privind unitatea invenţiei a fost clar eronată. Dacă se
constată lipsa de unitate “a posteriori”, ca rezultat al cercetării suplimentare, examinatorul
trebuie să acţioneze corespunzător.
2. Lipsa unităţii în cazul solicitării unui raport de documentare cu opinie scrisă asupra brevetabilităţii
(1) Atunci când examinatorul constată că invenţia prezentată în cererea de brevet este neunitară, adică conţine două sau mai multe invenţii sau grupuri de invenţii care nu respectă condiţia de unitate, va trimite solicitantului cererii de brevet o notificare prin care i se aduce la cunoştinţă lipsa de unitate şi este invitat fie să-şi aleagă o invenţie sau grup de invenţii pentru care se va întocmi raportul de documentare cu opinie scrisă, fie să achite plata taxei pentru întocmirea raportului şi pentru celelate invenţii care nu respectă condiţia unităţii. În lipsa unei răspuns, examinatorul va întocmi raportul de documentare cu opinie scrisă doar pentru prima invenţie care îndeplineşte condiţia de unitate. (Art.40 şi 41 din regulament). În cazul unei cererii de brevet neunitare, în opinia scrisă se vor face referire şi la lipsa de unitate şi la motivele ce au determinat-o, indicându-se care revendicări aparţin fiecărei invenţii.
CAPITOLUL VII
OBIECTE EXCLUSE DE LA CERCETAREA DOCUMENTARĂ
1. Consideraţii generale
2. Metodele de tratament al corpului uman sau animal prin chirurgie sau terapie şi metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal.
în efectul substanţei care este un obiect pretabil cercetării documentare. Totuşi, în cazul în care este se constatată existenţa unor caracteristici specifice de metodă (de exemplu instrucţiuni de administrare destinate utilizatorului sau combinaţii de tratament farmaceutic cu tratamentul fizic), nu este posibil a se efectua o cercetare documentară semnificativă.
(3) În situaţia întocmirii raportului de documentare cu opinie scrisă, se va atrage atenţia solicitantului asupra faptului că metoda reprezintă un obiect exclus de la brevetare.
3. Alte situaţii în care raportul de documentare nu poate fi întocmit.
prin amendamente, atunci o cercetare suplimentară poate fi realizată în procedura de examinare.
CAPITOLUL VIII
1. Consideraţii generale
(1) Raportul de cercetare documentară, reglementat prin art.24 din lege şi art.40-41 din regulament, reprezintă documentul prin care solicitantul, şi prin publicarea sa orice persoană interesată, sunt informaţi asupra documentelor selectate în urma cercetării documentare şi asupra gradului lor de relevanţă faţă de invenţia revendicată. În plus, odată cu plata taxei de examinare, raportul de cercetare documentară constituie baza procedurii de examinare în fond a cererii de brevet. Ca urmare, acest raport trebuie să prezinte într-o manieră foarte clară toate datele de identificare a documentelor citate precum şi gradul lor de relevanţă asociat uneia sau mai multora dintre revendicări. Pentru toate documentele citate în Raportul de documentare, OSIM respectă normele OMPI (WIPO) şi în acest caz :
-ST14 - Recomandări pentru identificarea referinţelor citate în documentele de
brevet; - -ST3 - Codurile de două litere; -ST6 - Codul regulamentar pentru identificarea deferitelor tipuri de documente
de brevet.
(2) Raportul de cercetare documentară nu trebuie să conţină exprimarea unor opinii, argumente, motive, explicaţii, altele decât cele cerute de formular, aceste analize se fac doar pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.18 din lege şi sunt cuprinse în „Opinia scrisă” ce însoţeşte Raportul de Documentare (art.41 alin.(8) şi alin.(9) din regulament. Aceste prevederi se regăsesc de altfel în regulamentul PCT(PCTR43(9)).
2. Forma şi limba de redactare a raportului de cercetare documentară
(1) Formularul standard al raportului de cercetare documentară folosit de către examinator
reprezintă formularul conform Regulii 43 PCT care va conţine o pagină principală utilizată
pentru toate cercetările documentare în vederea consemnării caracteristicilor importante ale
cercetării cum ar fi datele bibliografice şi indicii de clasificare a cererii, domeniile cercetate
şi citarea documentelor relevante regăsite ca urmare a cercetării documentare, numele
examinatorului şi data efectuării raportului, precum şi o foaie suplimentară A. Foaia
suplimentară A va fi este folosită pentru a indica acordul cu privire la titlul cererii sau
modificarea acestuia şi pentru rezumat, aşa cum a fost depus de către solicitant - figura
urmând a fi publicată odată cu rezumatul.
Formularul Raportului de Cercetare Documentară se găseşte în Anexa 1
3. Clasificarea internaţională a cererii de brevet
4. Titlul şi desenele (figurile) ce urmează a fi publicate odată cu rezumatul cererii de brevet
În vederea publicării cererii de brevete în BOPI, examinatorul întocmeşte, sau după caz,
reface rezumatul cererii şi îl transmite la solicitant, pentru ca acesta să-şi dea acordul asupra
formei de publicare de către OSIM. Totodată el va indica figura ce urmează a fi publicată
împreună cu textul rezumatului. Titlul cererii de brevet se publică în forma indicată de
solicitant pe formularul cererii de brevet, fără a fi modificat de examinator.
5. Restricţii asupra obiectului cercetării documentare
a) revendicările peste numărul de cinci pentru care nu a fost plătită taxa adiţională (pct.7 din Anexa nr.1 a O.G Nr.41/1998 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale, republicată în temeiul Legii nr.381/2005). În această situaţie, solicitantul este notificat să achite taxa de examinare pentru restul de revendicări peste cinci, iar în lipsa acesteia în termenul acordat, se vor examina, respectiv se va efectua raportul de documentare doar pentru acele revendicări pentru care s-a achitat taxa.
b) pentru revendicările care nu sunt suficient de clare sau al căror obiect nu este brevetabil, situaţii în care nu se poate face decât o cercetare documentară incompletă. Pentru ambele cazuri se va face o menţiune a motivului pentru care cercetarea documentară nu s-a efectuat sau s-a efectuat parţial.
c) în cazul lipsei unităţii invenţiei. Invenţiile diferite trebuie să fie menţionate prin indicarea revendicărilor şi, dacă este necesar, a obiectului lor. Dacă cererea de brevet este neunitarăşi se achită o singură taxă de întocmire a raportului, acesta se va efectua pentur prima invenţie, sau grup de invenţii considerat unitar, în lipsa unei alte indicaţii din partea solicitantului. Dacă însă se achită taxele suplimentare, raportul de cercetare documentară va fi întocmit pentru toate invenţiile din cerere pentru care acestea au fost plătite (Art.40 (13) din regulament) şi se vor indica revendicările care au constituit obiectul cercetării documentare.
(3) Dacă raportul de cercetare documentară este bazat numai pe o parte a cererii internaţionale PCT sau EP, care se referă la două sau mai multe invenţii care formează însă un singur concept inventiv general, (Art.30 alin.(12) din regulament), atunci solicitantul poate solicita continuarea cercetării documentare pentru celelalte invenţii cuprinse în cererea internaţională cu respectarea prevederilor Art.30 alin.(10) din regulament).
6. Documente utilizate în cercetarea documentară
(1) Identificarea documentelor. Toate documentele citate în raportul de cercetare
documentară trebuie să fie indicate prin elemente bibliografice, iar citările să
corespundă standardelor OMPI:
a) documente de brevete
- oficiul de origine al documentului (cod cu două litere ST3, OMPI);
- tipul de document folosind simbolurile OMPI adecvate (litera codului);
-numărul dat documentului de oficiul de origine;
- data publicării indicată pe document;
-paginile, coloanele şi /sau rândurile conţinând pasaje relevante şi /sau figuri relevante (dacă
este cazul).
Exemplu: EP 164856 A1 (18. 12.1985) exemplele de realizare 1 şi 2, pag.6 rând 12-18
b) cărţi sau alte publicaţii
Exemplu: Anghel Stancu şi Irina Lungu “Fundatii – Fizica şi mecanica pamânturilor”, Editura Tehnică, Bucureşti, 2006, pag. 22-38
c) articol publicat într-un periodic sau o altă publicaţie periodică
-autorul şi titlul articolului;
- paginile, coloanele sau rândurile ce conţin pasaje relevante sau figuri relevante (dacă este
cazul).
Exemplu: M. Hollreiser, P. Erhard, P. Lorenzi, C. S. Dixon: „Galileo Segment Overview” ION GPS 2003, 12.09.2003 paginile 1914-1928, XP 002316875, Portland
d) rezumate
-identificarea documentului la care se referă rezumatul într-unul din modurile indicate mai sus, funcţie de apariţia rezumatului în documentul de brevet, într-o carte, o publicaţie neperiodică sau articol publicat într-un periodic sau altă publicaţie periodică;
- identificarea, în cazul în care rezumatul nu este publicat în acelaşi timp cu documentul complet pe care se bazează, atât a rezumatului cât şi a documentului complet;
Exemplu: Patent Abstract of Japan JP 2001 243944 A (7 09.2001)
e) referinţă obţinută prin cercetare on-line în Internet
-dacă documentul este o referinţă obişnuită prin cercetarea on-line şi nu sunt disponibile nici versiunea tipărită de la o bancă de date, nici articolul original, exemplarul obţinut la imprimantă serveşte ca identificare (cu condiţia existenţei adresei Internet unde sau de unde a fost scoasă informaţia şi eventual data la care s-a făcut cercetarea, generate de sistemele de operare).
Exemplu: “Manufacturing Jigs and Fixtures with FDM at BMW”
(2) Următoarele date NU trebuie să fie incluse în raportul de cercetare documentară:
- clasificarea documentelor citate;
-numărul de pagini al fiecărui document citat;
- toate documentele egal relevante. În special, dacă documentul aparţine unei familii de brevete, examinatorul nu trebuie să citeze toţi membrii familiei, cunoscuţi sau accesibili lui; totuşi, el poate cita unul sau mai mulţi membri în plus faţă de cel citat. Astfel de documente trebuie identificate de oficiul de origine, tipul şi numărul documentului şi trebuie să fie precedate de semnul &.
(3) Dacă în urma cercetării documentare nu a fost regăsit nici un document care să poată fi citat, pe raportul de documentare se va scrie “fără referinţe”.
7. Categorii de documente (X, Y, P, A, D, T, etc.) Toate documentele citate în raportul de cercetare documentară sunt identificate prin amplasarea unei anumite litere, pe prima coloană a foii de referinţă. Sunt posibile şi combinaţii ale diferitelor categorii, dacă este necesar (de exemplu X, Y). Pentru toate docummentele citate în raportul de documentare OSIM se conformează normelor OMPI (WIPO) ST.14 (Recomandări asuprea identificării referinţelor citate din documentele de brevet), ST.3 (Codul de două litere) şi ST.16 (Normalizarea codurilor de identificare a diferitelor tipuri de documente de brevet).
(a) documente deosebit de relevante
Dacă un document citat în raportul de cercetare documentară este considerat a fi deosebit de relevant, el va fi identificat cu litera “X” sau “Y”. Categoria X se aplică pentru documentul citat care, luat singur, fie distruge noutatea invenţiei revendicate, fie invenţia revendicată nu poate fi considerată ca implicând activitate inventivă. Mai precis, prin utilizarea simbolului X, examinatorul comunică solicitantului faptul că cel puţin o parte dintre caracteristicile tehnice esenţiale revendicate (cu referire în special la revendicările independente) se regăsesc în documentul notat cu X. Categoria Y se aplică pentru documentul care, asociat cu unul sau mai multe alte documente de aceeaşi categorie, combinaţia fiind evidentă pentru o persoană de specialitate în domeniu, evidenţiază lipsa activităţii inventive a invenţiei revendicate. În situaţia citării a mai mult de trei documente cărora li s-a atribuit simbolul Y, şi care formează perechi de combinaţii separate, recomandăm utilizarea combinaţiei Y1, Y1, Y2, Y2 astfel încât solicitantul să poată identifica mai uşor aceste perechi de documente care împreună evidenţiază lipsa activităţii inventive a invenţiei revendicate. Cele două simboluri X, Y pot fi utilizate împreună pentru acelaşi document citat cu referire la revendicări diferite.
(b) documente ce definesc stadiul general al tehnicii şi nu prejudiciază noutatea sau activitatea inventivă
Orice document citat în raportul de cercetare documentară care nu este considerat că prejudiciază noutatea sau activitatea inventivă (care nu aparţine nici uneia din cele două categorii “X” sau “Y”), dar care defineşte stadiul general al tehnicii, va fi identificat cu litera “A”. Aici se vor avea în vedere şi documentele care se încadrează în prevederile art.11 din lege.
(c) documente care se referă la o descriere/dezvăluire nescrisă (orală)
Un document citat în raportul de cercetare documentară care se referă la o descriere (dezvăluire) nescrisă (orală) va fi identificat cu litera “O” urmată de una din literele X, Y sau A în funcţie de încadrarea documentului de către exminator; “O,X” sau “O,Y” sau “O,A”.
(d) documente intercalate
Documentele publicate la date ce cad între data de depozit a cererii ce este documentatăşi data priorităţii revendicate sau a celei mai vechi priorităţi (dacă sunt mai multe) vor fi identificate cu litera “P” urmată de una din literele X, Y sau A în funcţie de încadrarea documentului de către exminator; “P, X” sau “P, Y” sau “P, A”. Litera “P” va identifica de asemenea un document publicat în chiar ziua corespunzătoare datei celei mai vechi priorităţi a cererii de brevet respective.
(e) documente referitoare la teoria sau principiul de bază al invenţiei
Dacă un document citat în raportul de cercetare documentară poate fi util pentru a pune în evidenţă principiul sau teoria care constituie baza invenţiei, sau este citat pentru a arăta că elementele care stau la baza invenţiei sunt incorecte, el va fi identificat cu litera “T”.
(f) documente de brevet potenţial conflictuale
Orice document de brevet ce are o dată de depozit sau de prioritate anterioară datei de depozit (şi nu datei de prioritate !) a cererii de brevet ce constituie obiectul cercetării documentare, dar care este publicat ulterior acestei date, şi al cărui conţinut ar constitui un stadiu tehnic anterior relevant pentru noutate, va fi identificat cu litera “E”. Atunci când documentul de brevet şi cererea de brevet de cercetat documentar au aceeaşi dată, documentul de brevet va fi identificat de asemenea prin litera “E”. Excepţie vor face documentele bazate pe prioritatea în discuţie, aceste documente nu vor fi citate.
g) documente citate în cerere
Aceste documente vor fi notate cu litera “D”.
(h) documente citate pentru alte motive
Orice document citat pentru alte motive decât cele menţionate anterior, de exemplu:
1) document care poate crea dubii asupra priorităţii revendicate, sau
2) document citat pentru stabilirea datei de publicare a altei divulgări va fi identificat
cu litera “L” şi va fi însoţit de către o scurtă motivare a citării lui.
(i) documente care fac parte din aceeaşi familie de brevete
În cazul documentelor din aceeaşi familie de brevete acestea vor fi identificate prin semnul “&”. Membrii aceleiaşi familii sunt menţionaţi doar ca informare într-o anexă la raportul de cercetare.
8. Relaţia dintre documente şi revendicări
Fiecare document citat trebuie să menţioneze la care revendicare se referă. Dacă este necesar,
diferite părţi relevante ale documentului citat trebuie să menţioneze la care revendicare în
parte se referă. În cazul în care documentul citat în raportul de cercetare documentară se
referă la una sau mai multe revendicări, dar nu la toate revendicările existente, o indicaţie a
numărului de revendicări vizate trebuie să fie făcută în coloana respectivă din raportul de cercetare documentară, lângă citarea documentului.
Exemplu: X EP 124532 A1 (12.03.2002) 1, 2, 5-7 col. 2 rând 13-col.4 rând 46, fig. 1-3
9. Data efectuării raportului
10. Copii ce se ataşează raportului de documentare
publicat separat, o copie a acestui sumar, extras sau rezumat va fi ataşată la dosar.
Este obligatorie totuşi menţionarea faptului că documentele sunt supuse legii drepturilor de autor, adică de exemplu,Copyright (Year) Thomson Reuters (use the current year).
Totuşi, dacă examinatorul consideră că este necesar, documentul va fi citat şi o copie va fi ataşată la raportul de cercetare documentară. În cazul unei referinţe obţinute de o cercetare on-line pentru care nici versiunea tipărită de la o bancă de date şi nici articolul original nu sunt disponibile, exemplarul listat se va adăuga la dosar ca original.
11. Publicarea raportului de cercetare documentară
12. Efectul raportului de cercetare documentară
(1) După primirea şi publicarea raportului de cercetare documentară, solicitantul poate modifica descrierea, desenele şi revendicările (Art.26, Art.27 alin.(5) din lege şi Art.37 alin.(6), Art.40 alin.(19) şi Art.41 alin.(10) din regulament), urmând ca examinatorul să întocmească un supliment al raportului de documentare numai pentru acele elemente noi introduse în revendicări.
1. Generalităţi
notificări din examinarea de fond, în care sunt relevate aspectele privitoare la condiţiile de noutate în raport cu stadiul tehnicii. Ca urmare, doar apariţia unor documente conflictuale, sau amendamentele transmise de solicitant ar putea să modifice această opinie exprimată de examinator. De aceea, redactarea opiniei va fi efectuată cu mare responsabilitate din partea examinatorului.
2. Conţinutul Opiniei Scrise privind brevetabilitatea.
Casetele Anexate (vezi Anexa 2) Caseta I
Este destinată menţionării în mod clar a descrierii, revendicărilor şi desenelor (dacă există) pe baza cărora se întocmeşte Opinia scrisă. În situaţia în care solicitantul a depus una sau mai multe revendicări suplimentare sau a modificat setul iniţial de revendicări, examinatorul va verifica în ce măsură setul de revendicări supus cercetării documentare îndeplineşte prevederile Art.27 alin.(5) din lege şi respectiv Art.37 alin.(6) din regulament, din punct de vedere a conţinutului tehnic al documentaţiei pentru care s-a acordat data de depozit. Dacă revendicările nu îndeplinesc prevederile menţionate mai sus, cercetarea documentară (dacă este posibil), se va baza pe exemplele de realizare prezentate în cadrul descrierii, aşa cum a fost depusă. În situaţia în care există revendicări care nu au fost supuse cercetării documentare, acest lucru va fi indicat împreună cu motivele care au condus la realizarea unei cercetări incomplete. În situaţii extreme, prevăzute la Art.40 alin.(10) din regulament, solicitantul va fi notificat asupra imposibilităţii întocmirii R.D. cu Opinie scrisă (vezi şi Caseta III).
Caseta II
Este destinată menţionării eventualelor motive pentru care o prioritate revendicată
nu a putut fi luată în considerare.
În situaţia în care nu este posibilă verificarea validităţii unei priorităţi la momentul
întocmirii R.D. cu Opinie scrisă, deoarece:
Caseta III
Serveşte pentru explicitarea motivelor care nu permit întocmirea R.D. cu Opinie scrisă, sau pentru care acesta este întocmit doar parţial, existând revendicări necercetate. În situaţia în care examinatorul constată că întreaga C.B.I., setul de revendicări sau doar o parte din setul de revendicări, nu îndeplineşte prevederile Art.18 din lege, solicitantul va fi notificat asupra motivelor care nu permit întocmirea R.D. cu Opinie scrisă. Aceste motive sunt asociate în principal cu dezvăluirea insuficientă a soluţiei tehnice propuse spre brevetare sau existenţa unor revendicări independente nesusţinute de exemple concrete de realizare.
Pe de altă parte, motivele invocate ca nepermiţând întocmirea cercetării documentare nu pot consta, de exemplu, doar în simple neconcordanţe între denumirea termenilor sau a semnelor de referinţă utilizate pe parcursul documentaţiei, aceste observaţii putând fi menţionate în caseta special destinată (vezi caseta VII Observaţii cu privire la forma şi conţinutul cererii de brevet de invenţie).
Caseta IV
Serveşte acceptării sau nu a C.B.I. în forma prezentată, din punct de vedere a îndeplinirii condiţiei de unitate prevăzută la Art.19. În situaţia în care C.B.I. este considerată neunitară, solicitantul este notificat asupra motivelor (recomandăm explicitarea detaliată a grupurilor de invenţii considerate neunitare cu trimitere la prevederile legale) care au condus la considerarea cererii de brevet ca fiind neunitară, acesta fiind invitat să indice acea invenţie sau grup de invenţii pentru care poate fi întocmit R.D., sau să achite taxa pentru întocmirea R.D. şi pentru celelalte invenţii. Dacă în termenul acordat de OSIM solicitantul nu dă curs notificării, R.D. cu Opinie scrisă este întocmit pentru prima invenţie sau grup de invenţii unitar, revendicat.
Caseta V
Este destinată exprimării opiniei motivate cu privire la noutate, activitate inventivăşi aplicabilitate industrială. Pentru fiecare obiecţie ridicată, examinatorul va indica revendicarea care nu îndeplineşte o anumită prevedere din lege, precum şi documentul (de preferinţă pasajele concrete din cadrul documentului) pe baza căruia se bazează obiecţiunea menţionată. Maniera de redactare a Opiniei scrise trebuie să faciliteze atât înţelegerea de către solicitant a obiecţiunilor ridicate, cât şi examinarea ulterioară a documentaţiei (refăcută sau nu). În anumite situaţii, poate fi util ca examinatorul să exprime sugestii, cel puţin în termeni generali, asupra manierei de refacere a revendicărilor astfel încât acestea să poată fi acceptate. Opinia exprimată trebuie să acopere toate revendicările acceptate a fi cercetate documentar.
Caseta VI
Va menţiona documentele citate şi pe baza cărora a fost redactată Opinia scrisă, indicând data publicării şi data de depozit (data priorităţii) asociate documentelor citate.
Caseta VII
Va menţiona eventualele observaţii cu privire la forma sau conţinutul documentaţiei. Aceste observaţii sunt utile în măsura în care invenţia revendicată (în forma existentă sau refăcută) îndeplineşte prevederile art.7, şi nu în situaţia în care stadiul tehnicii cuprinde unul sau mai multe documente care acoperă complet întreaga invenţie revendicatăşi orice alte posibile elemente tehnice prezentate în descriere.
Consideraţii finale
Opinia scrisă ataşată Raportului de documentare nu se publică, fiind comunicată doar solicitantului. Examinatorul care întocmeşte Opinia scrisă va completa doar acele casete corespunzătoare condiţiilor specifice ale cererii de brevet (vezi, de exemplu, prioritatea). În condiţiile în care taxa de întocmire şi publicare a Raportului de documentare cu Opinie scrisă este achitată în primele 3 luni de la data de depozit, Opinia scrisă trebuie transmisă solicitantului cel mai târziu în luna 10 de la data de depozit. Acest lucru ajută solicitanţii care intenţionează să-şi protejeze soluţiile tehnice pe plan internaţional, beneficiind de cele 12 luni de prioritate de la data de depozit.
57
REZUMATUL
58
Fiecare caracteristică principală, element de referinţă menţionat în rezumat şi ilustrat întrun desen trebuie să fie urmat de un semn de referinţă (reper) în paranteze.
59
Obiectul invenţiei | Conţinutul rezumatului |
---|---|
Produs (articol) | Structură/alcătuire, utilizare, construcţie, metodă de fabricaţie. |
Compus chimic | Structură chimică, metodă de preparare, proprietăţi, utilizări |
Amestec | Natură, proprietăţi, utilizări, componente, proporţia componentelor - dacă este semnificativă, preparare |
Instalaţie, dispozitiv | Utilizare, construcţie, părţi componente şi relaţia dintre ele, mod de operare |
Procedeu sau mod de operare | Natura, caracteristici esenţiale, materiale şi condiţii folosite, produsul obţinut, dacă este relevant, relaţia dintre etape, dacă sunt mai multe |
Anexele 1a şi 1b cuprind Formularul de R.D. care se transmite la solicitant în baza art. 24 din lege şi respectiv Formularul de R.D intern, care se efectuează la fiecare cerere de brevet. Anexa 2 cuprinde formularul de R.D. cu Opinie Scrisă
60
Organizarea Colecţiei Naţionale de Brevete RO şi a celorlalte colecţii de brevete din ţările minimum PCT este prezentată în Anexa 3.
Documentaţia de cercetare accesibilă sistematic - literatura de brevet, este în primul rând aranjată astfel ca să faciliteze cercetarea manuală într-un sistem de depunere a descrierilor cererilor de brevet şi a brevetelor în “mape” (practicându-se clasificarea multiplăşi depunerea, acolo unde este necesar) folosind clasificarea internaţionalăşi cronologică. În anumite zone (Germania veche, Franţa veche) trecerea la Clasificarea Internaţională nu a fost efectuată sau a fost completată doar pentru cele mai recente documente; în mod treptat, transferul va deveni mai complet. În domenii noi, unde cercetarea manuală a fost considerată nesatisfăcătoare, au fost introduse sisteme de cercetare de exemplu bazate pe indexarea termenilor şi în majoritatea acestor sisteme cercetarea nu este efectuată manual ci folosind o interfaţă specializată printr-un computer ca o unealtă de cercetare. Mai mult, în anumite zone (în special domeniul chimiei - metalurgiei) cercetarea manuală este bazată, cu precădere, pe utilizarea cuvintelor cheie sau termenilor indexaţi ai publicaţiilor de rezumate.
Mapele pentru documentare manuală constau din documente copii de hârtie, ţinute liber între coperţi, care sunt păstrate în rafturi mobile cu compartimente; aceste cabinete sunt amplasate în camere de păstrare (arhivă) în Colecţia Naţională de brevete din care pot fi luate când sunt necesare pentru cercetare.
Pentru o mai bună cunoaştere a sistemului de brevete având ca suport hârtia din diverse ţări am considerat util a face o prezentare succintă a acestora în ordine alfabetică:
61
Descrierile de brevet tipărite pot fi regăsite începând cu secolul XVII grupate după cum
urmează:
1617 - 1852
În perioada sus-menţionată au fost protejate cererile cu numerele 1 la 14.359.
1852 - 1915
Tipărirea descrierilor începe în 1852.
Fiecare an îşi are propria serie de numerotare; anul este tipărit lângă numărul descrierii şi
face parte din numărul de identificare.
Idem pe desene.
1916 la zi
Începând cu 1916 pe cerere apare un număr nou. Noua serie, utilizatăşi azi, începe deci
cu 100.001. Seria conţine cererile admise dar uneori şi cereri abandonate (desemnate
mai nou sub termenul “void”).
Cererea poate fi însoţită de o “descriere provizorie” sau de o “descriere completă”.
Descrierea provizorie este utilizată în scopul stabilirii datei de prioritate.
Descrierea completă trebuie depusă în termen de 12 luni (cu extensie de 3 luni).
Nedepunerea descrierii complete duce la considerarea ei ca “abandonată”.
Obiectele mai multor descrieri provizorii pot fi reunite într-o descriere completă.
Examinarea se face pe baza descrierii complete.
Documentarea în stadiul tehnicii nu ia în considerare descrieri mai vechi de 50 de ani.
Nu examinatorul este cel ce abordează problema evidenţei invenţiei.
După examinare cererea este acceptată; termenul “acceptată” diferă de cel american,
care este “admisă”.
Cererea se publică pentru opunere; în cadrul opunerii, opozantul poate pune în discuţie
toate problemele brevetabilităţii şi poate utiliza toate referinţele pe care le consideră
necesare.
În momentul publicării pentru opunere descrierea primeşte număr şi este tipărită.
Data ce urmează a fi citată ca dată efectivă de publicare este data înscrisă pe
exemplarele intitulate “complete specification published” (descriere completă publicată).
S-a menţionat că în descrierile mai vechi apare titulatura “descrierea completă acceptată”.
Actualmente, data tipăririi apare la codul 45.
După opunere în cazul unei hotărâri favorabile, brevetul este “sigilat”.
Prin “sigilare” se înţelege acordarea brevetului, respectiv constituirea unui “letters patent”
62
ce este semnat şi sigilat. Termenul de sigilare îşi are originea în ultima etapă de acordare
a brevetului din secolele anterioare, când se proceda la fixarea în cadru oficial a Marelui
Sigiliu al Angliei.
Listele datelor de sigilare sunt publicate în buletinul oficial.
Acordarea brevetului nu este urmată de o a doua tipărire a descrierii.
Uneori, se publică descrierile la care au fost aduse completări.
Australia este prima ţară care a adoptat sistemul publicării, respectiv al punerii la
dispoziţia publicului, spre consultare, a cererilor de brevet de invenţie aflate în curs de
soluţionare; publicarea are loc după 18 luni de la data depunerii descrierii complete a
invenţiei.
De subliniat că descrierea depusă o dată cu cererea nu se tipăreşte în această etapă.
Începând cu 1970 Australia a adoptat o nouă lege privind brevetele de invenţie, lege care
a avut ca rezultat modificarea sistemului de examinare a cererilor de brevet.
Conform sistemului modificat, cererile de brevet sunt examinate în fond, efectuându-se o
cercetare documentară limitată; în urma examinării se acordă brevet (“acceptance of
invention”). Acordarea este semnalată printr-o notă publicată în buletinul oficial.
Legea australiană prevede un termen de opunere de 3 luni, timp în care acordarea poate
fi contestată.
Descrierile cererilor de brevet admise sunt tipărite la scurt timp după publicarea în
buletinul oficial a notei de acordare.
Descrierile tipărite conţin următoarele date înscrise pe prima pagină:
a) data depozitului (“lodging date”)
b) data la care cererea a fost făcută publică după 18 luni de la data depunerii descrierii
complete (“published”)
c) data acordării brevetului (acceptance date, accepted application)
Numărul înscris pe exemplarele tipărite ale descrierilor este atribuit la data acordării
protecţiei.
În sistemul de numerotare a descrierilor tipărite adoptat cu începere din 1970, primul
brevet tipărit poartă numărul 400.001.
Oficiul australian tipăreşte şi descrierile cererilor abandonate, la care apare înscris numai
numărul cererii.
63
Exemplarele tipărite ale brevetelor austriece poartă imprimată formularea Ausgegeben
am... (rom. “ publicat la...”) urmată la data la care descrierea a apărut în formă tipărită;
această dată este folosită pentru referinţele bibliografice.
Examinarea în fond a cererilor este urmată de un termen de opunere de patru luni.
Brevetul ia naştere prin efectul legii la 30 de zile după expirarea termenului de opunere
dacă nu s-a făcut opunere sau opunerea s-a făcut după acordare. Data publicării se
tipăreşte în buletinul oficial în termen de 6 luni, înaintea datei de tipărire a brevetului.
În Belgia acordarea brevetelor se face fără examinare de fond în termen de o lună de la
data depunerii cererii; uneori acordarea poate dura 6 luni. Acordarea se face pe baza unui
decret ministerial. Solicitantului i se transmite o copie certificată la care se anexează o
copie a descrierii. În mod normal descrierea are regim secret pe un termen de trei luni de
la acordare apoi devine publică. Data de referinţă pentru un brevet belgian este data la
care descrierea devine accesibilă publicului.
Descrierile sunt tipărite numai după 2 - 3 ani de la acordarea protecţiei.
Tipărirea brevetelor a început în 1950 cu numărul 493.079.
Ea a continuat până în 1958 până la numărul 573.100. Tipărirea a fost reluată în 1961.
Brevetele apărute în anul 1950 indică data la care descrierea a devenit publică (înscrisă
după cuvântul “Publie”). Data acordării este specificată pe toate exemplarele.
Exemplarele tipărite între 1950 - 1958 poartă data tipăririi.
În cazul în care este nevoie de un brevet netipărit se va procura, la cerere, un exemplar
manuscris certificat.
Pentru brevetele belgiene din domeniul chimiei vor fi utilizate ca publicaţii tipărite
rezumatele deja publicate.
Brevetele canadiene sunt tipărite începând cu 1948. Data apariţiei este indicată după cuvântul “issued” tipărit pe prima pagină. Pe exemplarele actuale data apare la codul 45.
64
Brevetele cehe au înscrise data punerii la dispoziţia publicului indicată prin cuvântul “Vylozeno” iar data publicării în formă tipărită, după cuvântul “Vydano”.
În Elveţia se utilizează două sisteme.
Un sistem declarativ, cu o examinare preliminară riguroasă.
Data publicării este la data la care descrierea a fost tipărită.
Un sistem de examinare în fond pentru cererile din domeniile: ceasornicărie, industrie
textilă tratamente nemecanice).
Acest sistem urmează îndeaproape sistemul german de examinare.
Cererea se publică pentru opunere, descrierea fiind tipărită cu Auslegeschrift.
Exemplarele tipărite poartă data publicării. Publicaţiile anterioare se pot obţine, la cerere,
de la Oficiul elveţian de proprietate intelectuală.
1844 - 1968
În această perioadă brevetele s-au acordat fără examinare de fond.
Acordarea s-a făcut prin decret ministerial. Solicitantului i se transmitea o copie certificată
la care se anexa o copie a descrierii.
Acordarea se anunţa în Buletinul Oficial în termen de 5 săptămâni.
Actualmente, Oficiul francez procedeazăşi la publicarea unui rezumat, paralel cu
tipărirea descrierii.
Descrierile franceze de brevet se tipăresc începând cu 1900.
Între 1902 - 1960 publicaţiile tipărite au conţinut trei date:
a) data depozitului;
b) data acordării brevetului;
c) data tipăririi (precedate de cuvântul “publié”).
Începând cu brevetul no.1234901 (1960) data tipăririi nu a mai fost înscrisă pe fasciculul
de brevet.
În prezent pe prima pagină a fasciculului se indică:
a) data depozitului;
b) data acordării;
c) data şi numărul Buletinului Oficial 46.
65
Anul 1957 a însemnat o modificare a practicii Oficiului francez în sensul că descrierile au
devenit inaccesibile publicului între data acordării şi data apariţiei Buletinului Oficial prin
care se anunţă acordarea.
În această situaţie se află brevetele începând cu nr. 1 148 401.
În lumina celor afirmate mai sus, brevetele vechi sunt cele cu nr. sub 2 000 000
Până la brevetul nr. 1 148 400 data efectivă ca brevet este data acordării.
Obs: Data ca publicaţie tipărită este decalată cu 5 luni.
Pentru citare se foloseşte data publicării (“Publie”).
Brevetele complementare: cunoscută ca “certificats d’addition” formează o serie separată;
pentru citare se va specifica “complementară”.
Brevetele acordate pentru medicamente formează o serie separatăşi poartă indicaţia
“M”, 1969 - 1994.
Prin Legea din 1969 se instituie brevetele pentru modele de utilitate.
Conform noii legi cererea intră în examinare de fond (se renunţă la sistemul declarativ)
dar numai pentru invenţiile din unele clase, pentru restul claselor se menţine sistemul
declarativ.
Conform legii din 1969 toate cererile devin publice în termen de 18 luni de la data
depozitului (sau a priorităţii) cu excepţia cererilor abandonate.
După acest termen cererile sunt tipărite. Cererea nu se mai publică atunci când brevetul
se acordă într-un termen relativ scurt, de la această dată.
Acest an consemneazăşi o modificare în sistemul de numerotare. Astfel, primele două
cifre din noul număr sunt de fapt ultimele două cifre din anul depozitului.
Acest număr reprezintă “numărul de înregistrare naţională”.
La prima publicare a descrierii se atribuie publicaţiei un număr; numerotarea a început cu
2.000.001.
Aceste numere se păstrează devenind ulterior numere de brevet. Brevetele din domeniul
medicinei primesc şi ele un număr din această serie, renunţându-se la numerotarea
separată, idem pentru brevetele de perfecţionare.
Descrierile cererilor de brevet aflate în curs de soluţionare, se tipăresc pe hârtie verde.
Descrierile de brevet se tipăresc pe hârtie albă. În cazul unei unice publicări apare
indicaţia “Premiere et Unique Publication”.
În cazul unei a doua publicări, se face menţiunea “Deuxieme Publication de l’Invention”.
Codificarea datelor pe prima pagină este de regulă următoarea:
66
21 - numărul cererii 22 - data depozitului 71 - solicitantul 11 - numărul publicaţiei 41 - data punerii la dispoziţia publicului Nu se indică data tipăririi în Franţa. În descrierile tipărite se indică data publicării anunţului privind acordarea brevetului “Publication de la delivrance”. Aceasta este luată în considerare ca dată efectivă a brevetului.
Prima lege a brevetelor a fost promulgată în Germania în 1877. În acelaşi an începea şi tipărirea brevetelor. Acordarea protecţiei se făcea cu consultarea stadiului tehnicii. Cererea era publicată pentru opunere, existând posibilitatea contestării invenţiei în termen de trei luni. Începând cu numărul 1 000 000, descrierile tipărite au înscrisă în colţul din dreapta sus, data la care descrierea a fost tipărită, dată care este folosită pentru citarea ca referinţă bibliografică. Aceste publicaţii apar pe hârtie albă. Anterior lui septembrie 1955, descrierea se tipărea numai după acordarea brevetului. În perioada septembrie 1955 - decembrie 1956, descrierile cererilor publicate pentru opunere au fost tipărite într-un format similar brevetelor, pe hârtie, având înscris numărul cererii şi purtând titlul “Patentschrift”. Cu anul 1957 a început tipărirea a ceea ce se numeşte “Auslegeschrift”, publicaţii pe hârtie verde ale cererilor publicate pentru opunere, începând cu numărul 1 000 001. După acordare, descrierea este tipărită din nou ca Patentschrift (pe hârtie albă), purtând acelaşi număr. Publicaţiile au atins numărul 1 300 000, nivel la care în 1968 se va adopta o nouă lege a brevetelor, conform căreia se aplică sistemul de examinare amânată. Acea lege prevedea că cererea rămâne în soluţionare pe un termen de şapte ani de la data depozitului, timp în care solicitantul poate cere intrarea în examinare de fond, în condiţiile achitării unei taxe de examinare. Începând cu anul al treilea de la data depozitului, solicitantul trebuia să achite şi o taxă anuală de menţinere în vigoare. Cererea este pusă la dispoziţia publicului, iar descrierea şi desenele sunt tipărite în
67
termen de 8 luni de la data depozitului sau de la revendicarea priorităţii; tipărirea este anticipată de publicarea unui aviz în Buletinul Oficial. Esenţial este faptul că după publicarea cererii, solicitantul dispune de anumite drepturi provizorii, care deşi nu sunt drepturi de brevet depline, pot fi exercitate împotriva celor ce le încalcă; exercitarea lor nu mai este posibilă în cazul în care cererea este abandonată. Publicaţiile conform legii din 1968 apar pe hârtie galbenăşi reproduc descrierea şi desenele. Prima pagină a documentului de brevet, care se numeşte “Offenlegungschrift” conţine titlul şi informaţii codificate. Numerotarea acestor publicaţii începe cu 1 400 000, numărul ce corespunde noului sistem de numerotare a cererilor. Codurile utilizate sunt: 21 -Aktenzeichen = numărul cererii; după caz, între paranteze apare şinumărul vechi. 22 - Anmeldetag = data depozitului 30 - 33 - Data privind prioritatea 43 - Offenlegungstag = data publicării; se utilizează pentru citirea referinţelor. 71 - Solicitantul 72 - Inventatorul
a) în sistemul vechi.
Numărul cererii era format din iniţiala numelui solicitantului (1-3 litere) urmată de un
număr de cifre; fiecare iniţială avea seria proprie de numere. După acest număr urma
sectorul de examinare şi clasificare.
b) în sistemul nou
Prima cerere numerotată în sistem nou are numărul 1 800 001; numerele cresc până la
sfârşitul anului 1968.
1969 începe cu numărul 1 900 001 iar 1970 cu 2 000 001.
Primele două cifre sunt cu 50 mai mici decât ultimile două cifre ale anului. De menţionat
că această corespondenţă nu este constant menţinută.
Numerele cererilor mai au încă un număr zecimal aşezat după cele 7 cifre; el are
semnificaţie exclusiv pentru Oficiul german.
Numerele sunt succedate de litera “P” semnificând “Patent” (brevet).
68
Descrierea tipărită are acelaşi număr ca şi cererea.
După admiterea cererii urmează publicarea pe hârtie verde, pentru opunere, sub acelaşi
număr.
Dacă se acordă brevet, descrierea va fi tipărită din nou, sub acelaşi număr, dar de
această dată pe hârtie albă.
Descrierile publicate constituie referinţe când sunt tipărite şi au efect de la data publicării.
În rezumat, publicaţiile germane de descrieri pot fi concentrate în patru grupe:
9.2. Patentschrift (brevete)
Apar pe hârtie albă.
Numerele sub 1 000 000 nu indică o tipărire anterioară.
Pentru numerele între 1 000 000 - 1 400 000 există o tipărire anterioară.
În cazul numerelor peste 1 400 000 există câte două tipăriri anterioare.
9.3 Patentanmeldung = cerere de brevet (cereri publicate pentru opunere)
Apar pe hârtie albă.
Sunt tipărite în perioada sept.1955 - dec.1956.
Au format similar descrierilor de brevet.
9.4 Auslegeschrift = cerere de brevet (cereri publicate pentru opunere)
Apar pe hârtie verde.
Publicarea a început în 1957.
Numerotarea începe cu 1 000 000.
Pentru numerele peste 1 400 000 existăşi o tipărire anterioară a cererii, cu excepţia
cererilor admise anterior termenului de 18 luni de la data depozitului.
Cererile numerotate peste 1 400 000 au o pagină de gardă de un format nou.
Codul 44 indică data tipăririi iar 43 data tipăririi anterioare;
9.5 Offenlegungschrift = cereri de brevet neexaminate sau în curs de examinare.
Apar pe hârtie galbenă.
Nu se tipăresc în cazul în care a apărut mai întâi Auslegeschrift.
OS sunt publicaţii tipărite dar care nu sunt considerate brevete.
69
9.6 RDG
Brevetele RDG se pot folosi numai ca publicaţii tipărite.
Data publicării apare după cuvântul “Ausgabetag” şi este data care va fi folosită în scopul
citării.
Brevetele se acordă după o examinare preliminară; descrierea se tipăreşte pe hârtie
galbenă.
Ulterior, se poate solicita examinarea de fond; în urma acesteia brevetul se confirmă sau
se infirmă; în caz afirmativ, brevetul se tipăreşte din nou dar pe hârtie albă, cea de a doua
tipărire purtând propria sa dată de publicare (“Ausgabetag”).
10. ITALIA
“Data di deposito” indică data descrierii. “Data di concesione” indică data acordării
brevetului. Terminologia diferă pentru descrierile cu numere sub 500 001, anterior anului
1954.
Anterior anului 1957 ultima pagină a descrierii indică luna şi anul tipăririi. După 1957
indicaţia nu mai apare.
Tipărirea se face după acordare în termen de 2 - 3 ani. Întrucât descrierea este secretă,
după acordare, pe un termen dat (3 - 6 ani), data acordării nu poate fi folosită ca data
efectivă. De aceea, în acest scop se utilizează data la care descrierea a devenit publică.
Pentru citare se va folosi data acordării; se recomandă însă să se indice solicitantului o
dată decalată cu 2 - 3 luni, ca dată efectivă.
Există o dilemă în legătură cu faptul dacă data depozitului se află înăuntrul termenului de
3 - 6 luni de la data acordării unui brevet folosit ca referinţă.
Pentru clarificări se va apela la Oficiul Italian de Brevete.
11. JAPONIA
Începând cu 1971 Japonia a introdus procedura cu examinare amânată.
Anterior lui 1971 descrierile au fost publicate pentru opunere. Data apare înscrisă cu cifre
arabe pe exemplarul tipărit (an, lună, zi).
Anul este anul de domnie al împăratului sub a cărui domnie s-a făcut publicarea.
Data apare în colţul superior drept, sub numărul descrierii. Acest număr este atribuit în
momentul publicării primele două cifre ale sale indică anul.
Pentru a obţine anul în accepţia sa europeană, înainte de 1989, se adaugă cifra 1925 la
70
anul japonez.
Ex. 40.3.6 = 6 martie 1965 : pentru anii înainte de 1989 se adaugă la anul japonez 25
pentru a obţine anul după Cristos.
Pentru anii după 1989 se adaugă 1988 la anul japonez pentru a rezulta anul după Cristos.
Publicaţiile recente indică atât anul calendaristic cât şi anul de domnie al împăratului din
Japonia.
12. OLANDA
În 1964 a introdus examinarea amânată.
Cererile sunt supuse unei examinări preliminare.
În decurs de 7 ani de la depunerea cererii, solicitantul poate cere efectuarea, contra plată,
a cercetării documentare. El poate continua procedura, după primirea raportului de
documentare, plătind taxe de examinare şi solicitând examinarea cererii în vederea
acordării unui brevet. În cazul în care solicitarea documentării s-a făcut spre finele
termenului de 7 ani, termenul va fi extins cu patru luni.
Cererea este considerată abandonată dacă în curs de 7 ani nu se solicită examinarea.
Pentru a menţine cererea în procedură este obligatorie achitarea unei taxe anuale
începând cu al doilea an de la data depozitului.
Cererile devin publice în termen de 18 luni de la depunere (sau de la data priorităţii).
Descrierile sunt tipărite, excepţie fac cererile abandonate. Odată cu publicarea se instituie
drepturile provizorii.
Descrierile se tipăresc pe hârtie verde, numărul este indicat în dreapta sus.
“Octrooioanvrage no”. El cuprinde 7 cifre din care primele două cifre indică ultimile două
cifre ale anului de depozit. “Datum van ter infagelegging” indică data publicării.
“Anvraager” este solicitantul.
După examinarea cererii aceasta este supusă opunerii; cererea este tipărită. După
acordare descrierea se tipăreşte din nou (a treia oară, începând cu 1964).
“Opublikowano” indică data publicării (colţul din dreapta sus al descrierii).
14. Ţările nordice SUEDIA
71
Publicaţia conţine trei date:
a) data acordării (înscrisă după cuvintele “Beviljat den”
b) data publicării pentru opunere (netipărită)
c) data publicării descrierii
Pentru citare se foloseşte data publicării.
NORVEGIA
Data publicării descrierii de brevet apare după cuvintele “Offentliggiort”.
DANEMARCA, FINLANDA, NORVEGIA, SUEDIA tipăresc cerere şi brevet.
Toate patru ţările acordă protecţie pe baza unor legi practic identice (1968).
Cererile sunt examinate şi apoi supuse opunerii. Tipărirea se face începând cu 1968.
Exemplarul de cerere tipărită cuprinde trei date:
1) procedează la o a doua tipărire.
2) data punerii la dispoziţia publicului
3) data (data cea mai recentă) folosită pentru citare.
În cazul în care se acordă brevet, se procedează la o a doua tipărire.
Cererile devin publice în termen de 18 luni de la data depozitului (sau de la data
priorităţii).
În această etapă nu se face nici o tipărire.
Data acordării este înscrisă după cuvintele “Patent usteod den...”.
Data publicării apare după cuvintele “Beskivelse offentilggiort den...”.
Data publicaţiei tipărite apare în partea superioară a primei pagini (an, lună, zi) după cuvântul “Megjeleni”.
Conform sistemului de protecţie din URSS inventatorul poate solicita un certificat de (inventator) autor sau un brevet. Certificatul de autor presupunea cesionarea invenţiei
Statului Sovietic.
Inventatorul era recompensat procentual din economiile realizate din aplicarea pe timp de un an a invenţiei, dar nu mai mult de 20 000 de ruble.
72
În cazul brevetului se acordă drepturi exclusive.
Din totalul documentelor de protecţie doar 3% au fost acordate solicitanţilor străini.
Cererile erau examinate cu efectuarea documentării în stadiul tehnicii.
La acordare, descrierile erau tipărite. Certificatele de autor şi brevetele se diferenţiază
între ele doar prin denumire.
Întrucât certificatele de autor nu sunt brevete, ele pot fi folosite ca referinţă doar ca
publicaţii tipărite, data lor efectivă este data la care descrierea a fost tipărită.
Anterior anului 1958 data folosită este data primirii la Oficiul căruia descrierile I-au fost
trimise.
După 1964 documentele conţin trei date:
prima | - data depozitului |
a doua | - data publicării în Buletinul Oficial |
a treia | - data publicării descrierii |
Cea care trebuia citată este cea de a treia dată.
Publicaţiile de brevet indică cu cifre arabe şi rămân datele avute în vedere, în ordinea: zi/
lună/ an.
Cifrele romane reprezintă întotdeauna luna.
Brevetele japoneze indică date cu cifre arabe în ordinea: an imperial/lună/zi.
Numerele lunilor în diverse ţări ca şi abrevierile utilizate în SUA sunt indicate în lista
anexată.
În ce priveşte SUA lista este utilă pentru a depista înregistrarea unei cereri similare în
SUA.
18. Alte informaţii semnificative privind datele
Pentru ţările în care data exactă a brevetării nu este înscrisă pe documentele de brevet se va obţine informaţia de la sursă (oficii, legislaţia ţării de origine). Menţiuni: În Marea Britanie drepturile brevetului decurg din momentul depunerii descrierii complete dar ele nu devin definitive decât atunci când brevetul este “sigilat”; dacă brevetul nu este “sigilat”, brevetatul nu primeşte nici un document care să ateste acordarea şi nu i se recunosc nici un fel de drepturi.
73
În cazul brevetelor de perfecţionare trebuie să fie indicat numărul lor.
Cererile germane admise au fost tipărite (începând cu 1955/1 sept.) şi intitulate “Patent
anmeldung”.
Ele trebuie să fie citate ca “cereri germane tipărite” şi identificate prin numele
solicitantului, numărul secvenţial al cererii şi data publicării.
Ele sunt tipărite pe hârtie albă.
Cererile tipărite după 1957 au apărut pe hârtie verde, cu titlul Auslegeschrift; ele au
numere începând de la 1 000 000.
Acordarea brevetului presupune retipărirea descrierii sub acelaşi număr dar pe hârtie
albă.
Începând cu 1 oct. 1968 s-a trecut la examinarea amânată.
Aceasta a condus la tipărirea pe hârtie galbenă a cererii “Offenlegungschrift” în termen de
18 luni de la data depozitului (sau a priorităţii, după caz).
Numerotarea lor a început de la 1 400 000.
Data efectivă ca brevet a unei publicaţii franceze este data Buletinului Oficial în care a fost anunţată acordarea brevetului. Această dată nu apare în descrierile tipărite. Exemplarele tipărite nu conţin data apariţiei la buletin ci data acordării şi numărul volumului din buletin, el conţinând avizul. Data utilizată ca dată efectivă la care brevetul a fost folosit ca brevet (şI nu ca publicaţie tipărită), este data la care brevetul a fost acordat şi este indicată în scris prin termenul “delivre”. Datorită unor modificări recente de procedură începând cu numărul 1 148 401 data efectivă utilizată ca referinţă va fi data la care, descrierea a fost pusă la dispoziţia publicului.
Data publicării, ce trebuie citată este data înscrisă după formula “Printed for His (Her)
Majesty’s Stationery Office”.
Anterior anului 1916 cererile engleze purtau înscris pe prima pagină numărul şi anul ex:
74
1451 A.D. 1912.
Acest mod de scriere va fi cel citat. Anul este deobicei anul depunerii sau cel al acceptării
cererii; la ambele cazuri el reprezintă atribuirea oficială a brevetului.
Pe desene, anul indicat nu este întotdeauna anul acordării brevetului. Atunci când
indicaţia nu este corectă, anul corect este reprezentat printr-un exponent înscris sus în
dreapta permisului secvenţial ex: 1910 - no. 499.
Se va avea în vedere existenţa celor două sisteme de protecţie.
Brevetele acordate cu examinare pot fi recunoscute din informaţiile din titlu (Demande
publie, Gesach Bekauntgemacht, Auslegeschrift, Aemoire expose’).
Olanda tipăreşte descrierile din 1964 sub numele “Octrooioanvrage”.
Ele trebuie citate ca cereri indicându-se numărul, data publicării, numele solicitantului şi
data ce vă indică deobicei la citarea brevetului străin.
Rapoartele oficiale de cercetare europene şi intenaţionale (PCT) sunt în mod normal publicate împreună cu cererile europene şi internaţionale (PCT) şi sunt incluse în mapele de cercetare împreună cu aceste cereri. Rapoartele de documentare oficiale, referitoare la cererile naţionale ca şi rapoartele de cercetare neoficiale, sunt de asemenea incluse în documentele de cercetare (documentare) aceste dosare, în măsura în care sunt disponibile publicului. Rapoartele de cercetare care nu sunt în mod normal sau nu sunt încă accesibile publicului sub forma unui document publicat, sunt incluse în dosare de cercetare separate de documentele din stadiul tehnicii şi de aceea cercetarea nu este obligatorie pentru toate aceste documente. Rapoartele de documentare sunt publicate simultan sau ulterior publicării cererii, cu publicarea menţiunii în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială - Secţiunea invenţii.
75