À propos de la propriété intellectuelle Formation en propriété intellectuelle Respect de la propriété intellectuelle Sensibilisation à la propriété intellectuelle La propriété intellectuelle pour… Propriété intellectuelle et… Propriété intellectuelle et… Information relative aux brevets et à la technologie Information en matière de marques Information en matière de dessins et modèles industriels Information en matière d’indications géographiques Information en matière de protection des obtentions végétales (UPOV) Lois, traités et jugements dans le domaine de la propriété intellectuelle Ressources relatives à la propriété intellectuelle Rapports sur la propriété intellectuelle Protection des brevets Protection des marques Protection des dessins et modèles industriels Protection des indications géographiques Protection des obtentions végétales (UPOV) Règlement extrajudiciaire des litiges Solutions opérationnelles à l’intention des offices de propriété intellectuelle Paiement de services de propriété intellectuelle Décisions et négociations Coopération en matière de développement Appui à l’innovation Partenariats public-privé Outils et services en matière d’intelligence artificielle L’Organisation Travailler avec nous Responsabilité Brevets Marques Dessins et modèles industriels Indications géographiques Droit d’auteur Secrets d’affaires Académie de l’OMPI Ateliers et séminaires Application des droits de propriété intellectuelle WIPO ALERT Sensibilisation Journée mondiale de la propriété intellectuelle Magazine de l’OMPI Études de cas et exemples de réussite Actualités dans le domaine de la propriété intellectuelle Prix de l’OMPI Entreprises Universités Peuples autochtones Instances judiciaires Ressources génétiques, savoirs traditionnels et expressions culturelles traditionnelles Économie Financement Actifs incorporels Égalité des genres Santé mondiale Changement climatique Politique en matière de concurrence Objectifs de développement durable Technologies de pointe Applications mobiles Sport Tourisme PATENTSCOPE Analyse de brevets Classification internationale des brevets Programme ARDI – Recherche pour l’innovation Programme ASPI – Information spécialisée en matière de brevets Base de données mondiale sur les marques Madrid Monitor Base de données Article 6ter Express Classification de Nice Classification de Vienne Base de données mondiale sur les dessins et modèles Bulletin des dessins et modèles internationaux Base de données Hague Express Classification de Locarno Base de données Lisbon Express Base de données mondiale sur les marques relative aux indications géographiques Base de données PLUTO sur les variétés végétales Base de données GENIE Traités administrés par l’OMPI WIPO Lex – lois, traités et jugements en matière de propriété intellectuelle Normes de l’OMPI Statistiques de propriété intellectuelle WIPO Pearl (Terminologie) Publications de l’OMPI Profils nationaux Centre de connaissances de l’OMPI Série de rapports de l’OMPI consacrés aux tendances technologiques Indice mondial de l’innovation Rapport sur la propriété intellectuelle dans le monde PCT – Le système international des brevets ePCT Budapest – Le système international de dépôt des micro-organismes Madrid – Le système international des marques eMadrid Article 6ter (armoiries, drapeaux, emblèmes nationaux) La Haye – Le système international des dessins et modèles industriels eHague Lisbonne – Le système d’enregistrement international des indications géographiques eLisbon UPOV PRISMA UPOV e-PVP Administration UPOV e-PVP DUS Exchange Médiation Arbitrage Procédure d’expertise Litiges relatifs aux noms de domaine Accès centralisé aux résultats de la recherche et de l’examen (WIPO CASE) Service d’accès numérique aux documents de priorité (DAS) WIPO Pay Compte courant auprès de l’OMPI Assemblées de l’OMPI Comités permanents Calendrier des réunions WIPO Webcast Documents officiels de l’OMPI Plan d’action de l’OMPI pour le développement Assistance technique Institutions de formation en matière de propriété intellectuelle Mesures d’appui concernant la COVID-19 Stratégies nationales de propriété intellectuelle Assistance en matière d’élaboration des politiques et de formulation de la législation Pôle de coopération Centres d’appui à la technologie et à l’innovation (CATI) Transfert de technologie Programme d’aide aux inventeurs WIPO GREEN Initiative PAT-INFORMED de l’OMPI Consortium pour des livres accessibles L’OMPI pour les créateurs WIPO Translate Speech-to-Text Assistant de classification États membres Observateurs Directeur général Activités par unité administrative Bureaux extérieurs Avis de vacance d’emploi Achats Résultats et budget Rapports financiers Audit et supervision
Arabic English Spanish French Russian Chinese
Lois Traités Jugements Recherche par ressort juridique

Loi nº 57-XVI du 10 mars 2006 sur les vins et les vignes (telle que modifiée jusqu'à la loi n° 109 du 4 juin 2010), République de Moldova

Retour
Texte remplacé.  Accéder à la dernière version dans WIPO Lex
Détails Détails Année de version 2010 Dates Entrée en vigueur: 19 juillet 2006 Adopté/e: 10 mars 2006 Type de texte Autres textes Sujet Marques, Indications géographiques, Mise en application des droits, Divers Notes La notification présentée par la République de Moldova à l’OMC au titre de l’article 63.2 de l’Accord sur les ADPIC indique ce qui suit :
'Cette loi comprend des dispositions détaillées relatives à l'attribution des appellations d'origine aux vins et aux autres produits viticoles. L'article 15 de la Loi concerne l'attribution des appellations d'origine aux vins et aux autres produits viticoles. Cet article dispose que l'appellation d'origine est attribuée aux vins naturels et aux autres produits viticoles provenant d'une région géographique comportant des caractéristiques qualitatives particulières déterminées exclusivement par des facteurs naturels et/ou humains particuliers à cette région géographique, conformément au Règlement sur la préparation des vins d'appellation d'origine adopté par le gouvernement. En vertu des dispositions de l'article 16 3), est interdite l'utilisation d'une indication géographique identifiant des vins pour des vins qui ne sont pas originaires du lieu indiqué par l'indication géographique, même dans les cas où la véritable origine du produit est indiquée ou dans ceux où l'indication géographique est employée en traduction ou accompagnée d'expressions telles que 'genre', 'type', 'style', 'imitation' ou autres.'

Date d'entrée en vigueur: voir l'article 37 pour plus de détails.

Documents disponibles

Texte(s) principal(aux) Textes connexe(s)
Texte(s) princip(al)(aux) Texte(s) princip(al)(aux) Russe Закон № 57-XVI от 10.03.2006 г. Республики Молдова «О винограде и вине» (с изменениями, внесенными в соответствии с Законом № 230 от 04.06.2010 г.)         Roumain Lege nr. 57 din 10.03.2006 viei şi vinului (astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 109 din 04.06.2010)        
 
Télécharger le PDF open_in_new
Legea viei si vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006

L E G E A

viei şi vinului

nr. 57-XVI din 10.03.2006

Monitorul Oficial nr.75-78/314 din 19.05.2006

* * *

C U P R I N S Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Obiectul, scopurile şi sfera de aplicare a legii Articolul 2. Noţiuni principale

Articolul 3. Producătorii de produse marfă vitivinicole

Capitolul II VITICULTURA

Articolul 4. Arealul vitivinicol destinat obţinerii produselor marfă

Articolul 5. Patrimoniul viticol

Articolul 6. Cadastrul viticol

Articolul 7. Încercarea şi omologarea soiurilor de viţă de vie

Articolul 8. Clasificarea materialului de înmulţire şi săditor viticol

Articolul 9. Producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol

Articolul 10. Înfiinţarea plantaţiilor viticole

Articolul 11. Reglementarea tehnologiei de producere şi a calităţii materialului de înmulţire şi săditor

viticol, a strugurilor producţie marfă

Articolul 12. Termenul de exploatare, trecerea la pierderi (casarea) şi defrişarea plantaţiilor viticole

Articolul 13. Clasificarea vinurilor

Capitolul III

VINIFICAŢIA

Articolul 14. Produsele obţinute pe bază de must şi de vin

Articolul 15. Produsele secundare vinicole

Articolul 16. Condiţiile de consum al vinului de hibrizi

Articolul 17. Atribuirea denumirii de origine

Articolul 18. Particularităţile producerii vinurilor şi altor produse pe bază de vin cu denumire de

origine

Articolul 19. Vinurile cu indicaţie geografică

Articolul 20. Condiţiile de calitate şi de inofensivitate ale vinurilor, produselor pe bază de must şi vin,

ale produselor secundare vinicole

Articolul 21. Condiţiile de producere a vinurilor, produselor pe bază de must şi vin şi a produselor

secundare vinicole

Articolul 22. Exclus

Articolul 23. Modul şi particularităţile de comercializare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi

vin

Articolul 24. Atribuirea de denumire vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin

Articolul 25. Etichetarea vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin

Articolul 26. Importul şi exportul vinurilor şi al produselor pe bază de must şi vin

Capitolul III1

TRASABILITATEA PRODUCŢIEI VITIVINICOLE

1.">Articolul 261. Trasabilitatea producţiei vitivinicole

2.">Articolul 262. Documentele de evidentă a producţiei vitivinicole

3.">Articolul 263. Registrele vitivinicole

4.">Articolul 264. Conţinutul registrului procedeelor tehnologice

5.">Articolul 265. Conţinutul registrului de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse

6.">Articolul 266. Declaraţiile vitivinicole

7.">Articolul 267. Forma registrelor şi declaraţiilor vitivinicole

Capitolul IV

RESTRICŢII

Articolul 27. Restricţii privind condiţiile de calitate şi de producere a materialului de înmulţire şi săditor viticol, strugurilor marfă, vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin

Articolul 28. Restricţii privind valorificarea vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin

Capitolul V

PRELUCRAREA DEŞEURILOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Articolul 29. Prelucrarea deşeurilor

Articolul 30. Protecţia mediului

Capitolul VI

STIMULAREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI VITIVINICOL

Articolul 31. Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol

Capitolul VII

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL VITIVINICOL.

SUPRAVEGHEREA ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR

Articolul 32. Promovarea politicii de stat în domeniul vitivinicol

Articolul 33. Supravegherea şi controlul de stat asupra executării cerinţelor privind produsele vitivinicole

Articolul 34. Testarea (încercarea) produselor vitivinicole

Articolul 35. Certificarea produselor vitivinicole

Articolul 36. Obiectul sancţiunilor

Capitolul VIII

SANCŢIUNI

Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 37. Intrarea în vigoare. Abrogări

Notă: În cuprinsul legii sintagma “Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”” se substituie prin sintagma

“Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare” conform Legii nr.109 din 04.06.2010, în vigoare

30.07.2010

Notă: În textul legii, cuvintele “indicaţie geografică recunoscută” se înlocuiesc cu cuvintele “indicaţie geografică” conform Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul, scopurile şi sfera de aplicare a legii

(1) Prezenta lege stabileşte bazele juridice, economice şi sociale în domeniul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei, reglementează raporturile ce apar în activitatea de producere, prelucrare şi comercializare a materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor marfă pentru masă şi pentru vin, a vinurilor şi a altor produse pe bază de must şi vin.
(2) Scopurile prezentei legi sînt:
a) apărarea intereselor economice ale statului şi societăţii în domeniul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei;
b) crearea unor condiţii adecvate pentru producerea strugurilor marfă, vinurilor şi altor produse pe bază de must şi vin;
c) alinierea la cerinţele internaţionale în domeniul vitivinicol;
d) consolidarea imaginii Republicii Moldova ca ţară cu tradiţii vitivinicole, sporirea
exportului de vinuri calitative;
e) combaterea şi contracararea falsificării vinurilor şi altor produse pe bază de must şi vin;
f) ameliorarea culturii consumului vinurilor.
(3) Subiectele raporturilor reglementate de prezenta lege sînt persoanele fizice şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care desfăşoară activităţi în domeniul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei.
(4) Prezenta lege nu se aplică asupra raporturilor ce ţin de:
a) producerea şi comercializarea alcoolului etilic şi a băuturilor alcoolice tari de altă natură decît cea viticolă;
b) fabricarea produselor vitivinicole în gospodăriile auxiliare ale populaţiei pentru consum
familial (personan( �
c) producerea oţetului din vin.

[Alin.5 art.1 exclus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

(6) Dacă în tratatele internaţionale ce ţin de domeniul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte dispoziţii decît cele prevăzute în prezenta lege, se vor aplica dispoziţiile tratatelor internaţionale.

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:

areal vitivinicol – arie teritorial-geografică a culturii viţei de vie, caracterizată prin anumite condiţii ecologice, metode de cultivare, direcţii de utilizare a strugurilor, procedee de vinificare, tradiţii specifice de cultivare şi de producere;

unitate vinicolă – persoană fizică sau persoană juridică licenţiată în domeniu care întruneşte cerinţele pentru fabricarea, stocarea şi comercializarea producţiei vinicole;

pepinieră viticolă – unitate de producţie destinată obţinerii materialului de înmulţire şi săditor viticol;

şcoală de viţe – teren arabil destinat înrădăcinării materialului de înmulţire viticol şi obţinerii materialului săditor viticol;

material de înmulţire viticol – porţiuni ale organelor vegetative (coarde, lăstari, muguri)

destinate multiplicării;

material săditor viticol – plante altoite şi plante pe rădăcini proprii, utilizate la înfiinţarea plantaţiilor viticole;

plantaţie viticolă – teren agricol valorificat cu viţă de vie;

plantaţie viticolă pentru struguri – plantaţie destinată obţinerii de struguri pentru utilizare în stare proaspătă, prelucrare şi uscare;

plantaţie portaltoi – plantaţie specială destinată producerii de coarde (butaşi) portaltoi;

plantaţie altoi – plantaţie specială destinată producerii de coarde altoi;

plantaţie viticolă pentru producţie marfă – plantaţie viticolă cu suprafaţă mai mare de 0,15 ha a cărei producţie este destinată comercializării;

soiuri de struguri pentru masă – soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează în stare proaspătă după recoltare sau păstrare;

soiuri de struguri pentru vin – soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează la fabricarea producţiei vinicole;

soiuri de struguri cu destinaţie mixtă – soiuri de viţă de vie ai căror struguri, după calităţi, pot fi utilizaţi atît ca struguri pentru masă, cît şi pentru producerea vinului;

soiuri de struguri apirene – soiuri de struguri pentru masă fără seminţe, destinaţi utilizării în stare proaspătă şi în stare uscată;

struguri proaspeţi – fructe ale viţei de vie folosite în stare proaspătă sau ca materie primă în vinificaţie, recoltate la maturitatea de consum, tehnologică sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care, după zdrobire sau presare cu mijloace obişnuite, pot intra spontan în fermentaţie alcoolică;

mustuială – produs obţinut prin zdrobirea boabelor de struguri;

must de struguri (proaspăt) – produs lichid obţinut, prin scurgere liberă sau procedee fizice, din struguri proaspeţi; se admite ca mustul să aibă o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1% în volume;

must tăiat – must oprit să intre în fermentaţie alcoolică prin aplicarea unui procedeu autorizat, concentraţia lui alcoolică dobîndită fiind de cel mult 1% în volume;

must de struguri concentrat – produs necaramelizat obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr-un procedeu autorizat altul decît cel de încălzire pe foc direct; se obţine din struguri pentru vin cu o concentraţie în masă a zaharurilor de cel puţin 146 g/dm3, are o fracţie masică a zaharurilor, indicată printr-un indice refractometric determinat la 20°C, de cel puţin 50,9% şi poate avea o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1% în volume;
must de struguri concentrat rectificat – produs obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr-un procedeu autorizat altul decît cel de încălzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidifiere şi de eliminare a altor compuşi decît zahărul; se obţine din struguri pentru vin cu o concentraţie în masă a zaharurilor de cel puţin 146 g/dm3, are o fracţie masică a zaharurilor de cel puţin 61,7%, indicată printr-un indice refractometric determinat la 20°C, şi poate avea o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1% în volume;

suc de struguri – produs lichid nefermentat, dar fermentabil, obţinut, prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri sau, prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat; se admite ca sucul de struguri să aibă o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1% în volume;

suc de struguri concentrat – produs necaramelizat obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri printr-un procedeu autorizat altul decît cel de încălzire pe foc direct, astfel ca fracţia masică a zaharurilor, indicată printr-un indice refractometric determinat la 20°C, să nu fie mai mică de 70%; se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1% în volume;

becmes – produs caramelizat obţinut prin deshidratarea parţială, prin fierbere pe foc direct, a mustului de struguri sau a mustului tăiat;

mistel – produs obţinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat în fermentaţie; poate avea o concentraţie alcoolică dobîndită cuprinsă între 12% şi 15% în volume; mustul folosit pentru obţinerea mistelului trebuie să aibă o concentraţie în masă a zaharurilor de cel puţin 146 g/dm3; alcoolizarea se face cu alcool etilic obţinut din materie primă alimentară sau cu alcool etilic de origine viticolă cu concentraţia alcoolică de cel puţin 95,5% în volume, sau cu distilat de vin crud, sau cu alcool din vin cu concentraţia alcoolică cuprinsă între 62% şi 86% în volume; mistelul este utilizat, în principal, ca partener de cupaj în prepararea de vinuri speciale;

must de struguri parţial fermentat – produs provenit prin fermentarea mustului de struguri, avînd o concentraţie alcoolică dobîndită mai mare de 1% în volume, dar mai mică de trei cincimi din concentraţia sa alcoolică totală; în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a căror concentraţie alcoolică dobîndită este mai mică de trei cincimi din concentraţia lor alcoolică totală, dar nu mai puţin de 5,5% în volume, nu sînt considerate musturi parţial fermentate;

vin de struguri (în continuare – vin) – băutură obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a strugurilor proaspeţi sau îngheţaţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri;

vin de soi – vin obţinut prin prelucrarea unui singur soi de struguri; se admite prezenţa a cel mult 15% de struguri de alte soiuri ampelografice, corespunzătoare soiului respectiv după specia botanică;

vin cu un soi de bază – vin obţinut prin sepajul strugurilor la recoltare sau prelucrare ori la cupajarea vinurilor materie primă cu ponderea soiului de bază de cel puţin 51% şi alte, unul sau două, soiuri corespunzătoare soiului de bază după specia botanică;

vin din amestec de soiuri – vin obţinut prin vinificarea strugurilor de o specie botanică culeşi separat sau laolaltă sau prin cupajarea vinurilor materie primă dintr-un sortiment de soiuri;

vin de hibrizi – vin obţinut din struguri de soiuri de hibrizi simpli (direct producători);

vin de casă – vin produs de persoane fizice în condiţii rustice pentru consum familial

(personan( �

vin ţărănesc – vin obţinut din soiuri de struguri autorizate, fabricat în condiţii rustice şi

destinat comercializării în reţeaua locală;

vin natural – vin obţinut prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor zdrobiţi (mustuielii) sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri, conţinînd alcool etilic endogen; concentraţia alcoolică dobîndită a vinului natural nu poate fi mai mică de 8,5% în volume;

vin special – vin obţinut din struguri, mustuială, must sau vin cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale care îi atribuie însuşiri organoleptice specifice;

vin tare – vin special obţinut cu adaos de alcool etilic rafinat de struguri sau de alcool etilic obţinut din materie primă alimentară, cu utilizarea de componenţi speciali şi de procedee tehnologice autorizate, cu concentraţia alcoolică naturală de cel puţin 3% în volume;

vin de desert – vin special obţinut cu adaos de alcool etilic rafinat de struguri (de origine viticolă) sau cu adaos de alcool etilic obţinut din materie primă alimentară, cu utilizarea de componenţi speciali şi de procedee tehnologice autorizate; concentraţia alcoolică naturală este de cel puţin 1,2% în volume;

vin dealcoolizat – vin special obţinut din vin natural prin eliminarea alcoolului etilic după

procedee autorizate;

vin pelicular – vin special obţinut prin maturarea biologică aerobă (xeresare) a vinurilor seci alcoolizate în prezenţa unor suşe de levuri speciale, ce se dezvoltă la suprafaţă sub formă de peliculă sau în volumul vinului;

vin aromatizat – vin special obţinut din vin natural cu adaos de substanţe aromatice extrase din plante admise de legislaţia în vigoare, cu sau fără adaos de must de struguri, must de struguri parţial fermentat şi/sau mistel, must concentrat, zaharoză, distilat de vin, alcool etilic obţinut din materie primă alimentară, alte vinuri speciale;

vin efervescent – vin special cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă sau exogenă care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puţin 0,5 bar la temperatura de 20°C;

vin spumant – vin efervescent cu conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă obţinut prin fermentarea secundară a vinului la sticlă, în rezervoare sau în sisteme de rezervoare care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puţin 3,5 bari la temperatura de 20°C;

vin spumant clasic – vin spumant obţinut prin fermentarea secundară a vinului la sticlă, cu învechire ulterioară la sticlă de cel puţin 9 luni;

vin spumant original – vin spumant obţinut prin fermentarea secundară a vinului în

rezervoare sau în sisteme de rezervoare ermetice;

vin perlant (frizant) – vin efervescent cu un conţinut în dioxid de carbon de origine, total sau parţial, exogenă care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1,0 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 7% în volume şi concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9% în volume;

vin petiant – vin efervescent cu un conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 0,5 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 7% în volume şi concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9% în volume;

vin spumos – vin efervescent cu un conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv exogenă, obţinut prin impregnarea vinului în butelii, rezervoare ermetice, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puţin 2 bari la temperatura de

20°C, cu concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9% în volume;

vin de consum curent – vin obţinut din struguri cu însuşiri calitative obişnuite după o tehnologie generală;

vin tulburel – vin de consum curent în curs de desăvîrşire a fermentaţiei alcoolice,

neseparat de drojdie, pus în consum în anul de recoltă a strugurilor;

vin tînăr – vin de consum curent îmbuteliat şi comercializat în anul de recoltă a strugurilor;

vin de masă – vin de consum curent cu o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9% în

volume pus în consum în anul ce urmează anului de recoltă a strugurilor;

vin de calitate – vin obţinut din soiuri de struguri cu însuşiri calitative superioare după o tehnologie aparte, cu o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 10,0% în volume, în cazul vinurilor albe, şi de 10,5% în volume, în cazul vinurilor roz şi roşii;

vin selectat – vin de calitate cu o concentraţie alcoolică naturală totală de cel puţin 12,0%

în volume pus în consum în anul ce urmează anului de recoltă a strugurilor;

vin matur – vin de calitate maturat în recipiente tehnologice înainte de îmbuteliere pînă la obţinerea nuanţelor de maturare bine pronunţate, dar nu mai puţin de 6 luni, în cazul vinurilor albe, şi nu mai puţin de 12 luni, în cazul vinurilor roz şi roşii;

vin matur rezervă – vin de calitate maturat în recipiente tehnologice înainte de îmbuteliere pînă la obţinerea nuanţelor de maturare bine pronunţate, dar nu mai puţin de 1 an, în cazul vinurilor albe, şi nu mai puţin de 1,5 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii;

vin de colecţie – vin matur suplimentar învechit la sticlă cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe, şi cel puţin 2,5 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii, sau vin matur rezervă suplimentar învechit la sticlă cel puţin 1,5 ani, în cazul vinurilor albe, şi cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii;

vin cu indicaţie geografică – vin obţinut din struguri de soiuri provenite dintr-o regiune, un centru sau plai, al cărui nume serveşte la desemnarea acestui produs, care posedă reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei indicaţii geografice şi a cărui producţie şi/sau prelucrare, şi/sau ambalare are loc în cadrul acestui areal vitivinicol delimitat;

vin cu indicaţie geografică – vin obţinut din struguri de soiuri autorizate şi cultivate în regiuni vitivinicole delimitate, păstrat, maturat, tratat şi îmbuteliat în centre vitivinicole, condiţii care îi determină proprietăţi organoleptice distinctive;

vin cu denumire de origine – vin de calitate obţinut din struguri de soiuri autorizate, produşi în regiuni sau centre delimitate ale arealului vitivinicol autohton, care posedă calităţi gustative excepţionale distinctive locului de provenienţă, avînd o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 10,0% în volume, în cazul vinurilor naturale albe şi roz, şi de 10,5% în volume, în cazul vinurilor naturale roşii;

vin cu denumire de origine controlată – vin de calitate obţinut din struguri de soiuri autorizate, recoltaţi în plaiuri delimitate ale arealului vitivinicol autohton, care posedă calităţi gustative excepţionale distinctive locului de provenienţă, avînd o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 11,0% în volume, în cazul vinurilor naturale albe şi roz, şi de 11,5% în volume, în cazul vinurilor naturale roşii;

băutură spumoasă – băutură efervescentă cu un conţinut de dioxid de carbon de origine exogenă obţinută prin impregnarea cupajului format din componente autorizate cu presiunea excedentară în sticle, în care este îmbuteliat ca produs finit, cuprinsă între 1,0 şi 3,0 bari la o temperatură de 20°C, cu o concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 5% în volume;

distilat de vin crud – produs obţinut exclusiv prin distilarea vinului brut pînă la concentraţia alcoolică de 62-72% în volume, care nu a fost în contact cu lemnul de stejar;

distilat de vin învechit – produs obţinut prin învechirea distilatului de vin crud în contact cu

lemnul de stejar;

distilat de vin autohton – distilat de vin crud şi distilat de vin învechit, obţinute din materia primă (struguri) cultivată în arealul vitivinicol al Republicii Moldova;

divin – băutură alcoolică tare fabricată din distilate de vin, învechite cel puţin 3 ani, cu adaos de apă dedurizată, sirop de zahăr şi, după caz, cu caramel de zahăr şi ape alcoolizate, pînă la obţinerea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice stabilite în reglementările tehnice respective;

producţie alcoolică – producţie alimentară de origine viticolă avînd o concentraţie de

alcool etilic mai mare de 1,5% în volume;

alcool etilic de origine viticolă (brut, purificat şi rafinat) – produse obţinute exclusiv prin distilare şi/sau rectificare, pornind de la vin, pichet, tescovină de struguri şi drojdie de vin; concentraţia alcoolică în alcool etilic de origine viticolă rafinat este de cel puţin 95,5% în volume;

alcool etilic de vin – produs obţinut prin distilarea vinurilor cu concentraţie alcoolică de cel puţin 4% în volume;

băutură tare de struguri – produs obţinut din alcool etilic de origine viticolă rafinat şi/sau distilat de vin, şi/sau alcool etilic de vin cu adaosul partenerilor de cupaj autorizaţi, concentraţia alcoolului etilic de 25% în volume şi mai mare;

brandy – băutură alcoolică tare, fabricată din alcool de vin sau distilat de vin, ori prin combinarea lor, învechite cel puţin un an în contact cu doagă de stejar, cu sau fără adaosul extractului de stejar, siropului de zahăr şi caramelului de zahăr. Se admite adaosul unui alcool de struguri, distilat la mai mult de 86% volume, în cantitate de cel mult 50% din concentraţia alcoolică a produsului finit;

produse secundare vinicole – deşeu provenit din prelucrarea strugurilor şi fabricarea

produselor vinicole;

tescovină de struguri – produs secundar vinicol care reprezintă totalitatea părţilor vegetale componente ale strugurilor folosiţi la obţinerea mustului sau a vinului prin procedeul de presare şi care poate fi nefermentat ori se poate afla în diferite stadii de fermentaţie alcoolică;

vinasă – produs secundar vinicol rezultat din distilarea vinurilor pentru distilate de vin;

borhot – produs secundar vinicol rezultat din distilarea deşeurilor provenite din prelucrarea strugurilor şi fabricarea produselor vinicole;

zeamă de difuzie – produs secundar vinicol obţinut prin spălarea tescovinei cu soluţii

alcaline sau acide;

pichet – produs secundar vinicol obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau

fermentate, fără adaos de zahăr;

tirighie (piatră de vin) – produs secundar vinicol format din sărurile acidului tartric;

must de ciorchini – produs secundar vinicol obţinut în urma presării ciorchinilor după

desciorchinare;

drojdie de vin – produs secundar vinicol format în recipiente în urma fermentării mustului, stocării vinului sau a mustului şi aplicării de tratamente autorizate asupra musturilor şi vinurilor, precum şi cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse;

produs vinicol falsificat (contrafăcut) – produs pe bază de must şi vin care, potrivit compoziţiei şi procedeelor de fabricare, nu corespunde actelor normative în vigoare şi este prezentat drept veritabil; duplicat fals după modelul originalului şi/sau produs prezentat, în mod

ilegal, cu denumire de origine, denumire de origine controlată, indicaţie geografică, marcă comercială, inducîndu-se în eroare consumatorul;

concentraţie alcoolică naturală, în volume – concentraţia alcoolică totală a produsului

considerat înaintea oricărei îmbogăţiri;

concentraţie alcoolică dobîndită, în volume – numărul de volume în alcool pur conţinut în

100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20°C;

concentraţie alcoolică potenţială, în volume – numărul de volume în alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totală a zaharurilor prezente în produs, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20°C;

concentraţie alcoolică totală – sumă a concentraţiei alcoolice dobîndite şi a concentraţiei alcoolice potenţiale;

campanie de producţie vitivinicolă – perioadă anuală care începe la 1 au-gust al fiecărui an şi se încheie la 31 iulie al anului următor.

[Art.2 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 3. Producătorii de produse marfă vitivinicole

Producători de produse marfă vitivinicole sînt persoanele juridice şi persoanele fizice care deţin, după caz, plantaţii viticole cu suprafaţă de peste 0,15 ha, mijloace tehnice şi tehnologice pentru producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor marfă pentru fabricarea vinurilor din struguri şi altor produse pe bază de must şi vin. Producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol şi producătorii de vinuri din struguri şi de alte produse pe bază de must şi vin sînt titulari de licenţe în domeniu.

Capitolul II VITICULTURA

Articolul 4. Arealul vitivinicol destinat obţinerii produselor marfă

(1) Arealul vitivinicol include regiuni, centre şi plaiuri.
(2) Regiunea (zona) vitivinicolă este un teritoriu delimitat, caracterizat prin condiţii naturale (de climă şi de relief) relativ asemănătoare, precum şi prin sortimente de struguri şi direcţii de utilizare apropiate.
(3) Centrul (raionul) vitivinicol este un teritoriu natural, cultivat tradiţional cu viţă de vie, caracterizat prin condiţii specifice de climă, relief şi sol, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultivare a viţei de vie şi prin procedeele de vinificare aplicate, care, în ansamblu, condiţionează obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice, dispune de tradiţii şi renume.
(4) Plaiul (microraionul) vitivinicol este un teritoriu restrîns în cadrul unui centru vitivinicol, cuprinde plantaţii viticole situate pe aceeaşi formă de relief, se caracterizează prin condiţii naturale şi de cultură similare care determină obţinerea unei producţii omogene de struguri şi unor produse vinicole cu însuşiri de calitate specifice.
(5) Regiunile, centrele şi plaiurile vitivinicole, inclusiv cele de cultivare a strugurilor destinaţi fabricării vinurilor cu indicaţie geografică, cu denumire de origine şi cu denumire de origine controlată, se aprobă de către Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Articolul 5. Patrimoniul viticol

Patrimoniul viticol este constituit din:
a) plantaţii viticole pentru struguri, care, după vîrstă, se disting în:
- plantaţii tinere (1-3 ani);
- plantaţii ce intră pe rod (anul 4);
- plantaţii pe rod (începînd cu anul 5 după plantare);
b) plantaţii portaltoi şi plantaţii altoi, complexe de altoit, şcoli de viţe cu asolamentul
respectiv;
c) terenuri rezultate în urma defrişării plantaţiilor viticole pe o perioadă de repaus pînă la replantare şi terenuri aflate în perioada de pregătire pentru plantare;
d) alte terenuri din arealul vitivinicol care pot completa ori consolida plantaţiile viticole
existente.

Articolul 6. Cadastrul viticol

(1) Cadastrul viticol este parte componentă a cadastrului funciar, în care sînt ţinute la evidenţă plantaţiile viticole. Conţinutul şi modul de ţinere a cadastrului viticol sînt stabilite într- un regulament aprobat de Guvern.
(2) Cadastrul viticol reflectă sub aspect teritorial-administrativ suprafaţa plantaţiilor viticole pentru struguri şi a celor de portaltoi şi altoi, identifică şi delimitează arealul vitivinicol, regiunile şi centrele lui.
(3) Periodic, cel puţin o dată la 10 ani, cadastrul viticol se detalizează sub aspectul arealului vitivinicol, tipurilor de plantaţii şi sub aspectul sortimental (varietal) în baza rezultatelor recensămîntului plantaţiilor viticole.

Articolul 7. Încercarea şi omologarea soiurilor de viţă de vie

(1) Încercarea şi omologarea soiurilor de viţă de vie se efectuează de către Comisia de stat pentru încercarea soiurilor de plante, conform reglementării tehnice, aprobate în modul stabilit de lege.
(2) În producţie, se utilizează soiurile de viţă de vie înscrise în Registrul soiurilor de plante.

[Art.7 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 8. Clasificarea materialului de înmulţire şi săditor viticol

(1) Sînt material de înmulţire viticol coardele portaltoi şi altoi, butaşii portaltoi şi altoi.
(2) Sînt material săditor viticol viţele altoite, viţele pe rădăcini proprii din soiuri pentru
struguri, viţele portaltoi.
(3) După valoarea biologică, materialul de înmulţire şi săditor viticol se clasifică în următoarele categorii biologice: materialul amelioratorului (plante iniţiale), prebază, bază, certificat, standard şi obişnuit. Producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol de categorie biologică “obişnuit” se admite în perioada de tranziţie la producerea materialului devirozat la unele soiuri, a căror listă se aprobă anual de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
(4) După starea fitosanitară, materialul de înmulţire şi săditor viticol se clasifică în
categorii fitosanitare, reglementate de actele normative în vigoare.
(5) După starea fiziologică a părţii aeriene, materialul săditor viticol se clasifică în “maturat” şi “vegetant”, iar după vîrstă, în viţe de 3-4 luni (vegetante), viţe de un an şi viţe de doi ani.

Articolul 9. Producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol

(1) Producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează de către persoane fizice şi persoane juridice licenţiate.
(2) Producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol de
categoria biologică “prebază” revine amelioratorului sau menţinătorului.
(3) Producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol de alte categorii biologice se efectuează de către gospodăriile pepinieristice.
(4) Producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol trebuie să dispună, după caz, de plantaţii portaltoi şi altoi, de bază tehnico-materială pentru producerea butaşilor altoiţi şi păstrarea materialului de înmulţire şi săditor viticol, de teren arabil pentru şcoala de viţe şi asolamentul acesteia, de personal cu pregătire în domeniu şi să respecte reglementările tehnice privind producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol.
(5) Agenţii economici licenţiaţi în domeniul comercializării materialului de înmulţire şi săditor viticol trebuie să dispună de bază tehnico-materială pentru păstrarea lui, de personal cu pregătire în domeniu şi să respecte reglementările tehnice privind producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol, privind condiţiile de păstrare şi comercializare a acestui material.
(6) Reglementările tehnice privind producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol se elaborează de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

[Alin.7 exclus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

(8) Producătorii şi comercializatorii de material de înmulţire şi săditor viticol sînt responsabili, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de puritatea, viabilitatea şi de starea lui fitosanitară.
(9) Evaluarea conformităţii materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează de către organismele acreditate şi desemnate în Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor.
(10) Controlul asupra producerii şi calităţii materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează de către Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer subordonat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
(11) Importul şi exportul materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în următoarele condiţii:
a) de către agenţi economici licenţiaţi în domeniul producerii şi/sau comercializării materialului de înmulţire şi săditor viticol. Materialul săditor pentru necesităţi proprii de înfiinţare a plantaţiilor viticole pentru struguri poate fi importat şi de către agenţi economici care nu dispun de licenţă;
b) la import şi la export se admite material de înmulţire şi săditor viticol de soiuri şi clone înscrise în Registrul soiurilor de plante, de categorii biologice “prebază”, “bază” şi “certificat”;
c) se admite importul materialului de înmulţire şi săditor viticol de soiuri neautorizate pentru cercetări ştiinţifice, în cadrul schimbului de material biologic dintre instituţiile de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt universitar de profil agricol, pentru încercările oficiale şi pentru multiplicare pe bază contractuală în vederea reexportului integral;
d) la solicitarea ţării importatoare, se admite exportul materialului de înmulţire şi săditor viticol şi de categoriile biologice “standard” şi “obişnuit”;
e) importul materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în baza certificatului de categorie biologică (de origine), certificatului provizoriu de calitate şi permisului de carantină fitosanitară din ţara importatoare, certificatului fitosanitar din ţara exportatoare;
f) exportul materialului de înmulţire şi săditor viticol se efectuează în baza certificatului de categorie biologică (de origine) şi certificatului de carantină fitosanitară (buletinului de liberă circulaţie).
(12) Pentru obţinerea licenţei, agentul economic trebuie să prezinte următoarele acte:
a) copia de pe actul de proprietate, de folosinţă sau copia de pe contractul de locaţiune a imobilului unde se va desfăşura activitatea licenţiată (pentru producerea materialului săditor prin altoire la masă);
b) copia de pe documentul ce confirmă deţinerea în proprietate, folosinţă sau arendă a
terenului agricol (pentru producere).

[Art.9 modificat prin Legea nr.226-XVI din 30.10.2008, în vigoare 14.11.2008] [Art.9 modificat prin Legea nr.187-XVI din 10.07.2008, în vigoare 29.07.2008] [Art.9 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 10. Înfiinţarea plantaţiilor viticole

(1) În cultura viţei de vie se utilizează următoarele grupe de soiuri:
a) după origine – soiuri din speciile Vitis vinifera şi Vitis labrusca, hibrizi interspecifici
(soiuri de selecţie nouă);
b) după destinaţie – soiuri pentru struguri şi soiuri portaltoi;
c) după direcţiile de utilizare – soiuri de struguri pentru masă, soiuri de struguri pentru vin şi soiuri mixte.
(2) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează doar cu soiuri de viţă de vie înscrise în Registrul soiurilor de plante.
(3) Amplasarea soiurilor viţei de vie pe regiuni şi centre vitivinicole se elaborează de către instituţiile ştiinţifice de profil şi se aprobă de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
(4) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează în arealul vitivinicol delimitat, pe terenuri preponderent în pantă, favorabile pentru cultura viţei de vie.
(5) Înfiinţarea de plantaţii viticole pentru struguri producţie marfă pe o suprafaţă de la 0,15 la 0,5 ha se efectuează în baza unui plan de organizare a teritoriului şi de plantare, elaborat de specialişti în domeniu în conformitate cu reglementările tehnice, aprobate conform legii.
(6) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă pe o suprafaţă de peste 0,5 ha se efectuează în bază de proiect, elaborat de persoane juridice sau persoane fizice (birouri de proiectare) licenţiate, care sînt responsabile de calitatea proiectelor elaborate.

[Alin.7 exclus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

(8) Replantarea plantaţiilor viticole pentru struguri producţie marfă se permite după pregătirea corespunzătoare a terenului agricol, în conformitate cu reglementările în domeniu. Termenul de replantare a plantaţiilor portaltoi şi altoi, a şcolilor de viţe, în funcţie de categoria lor biologică, este stabilit în reglementările tehnice privind producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol.

[Art.10 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 11. Reglementarea tehnologiei de producere şi a calităţii materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor producţie marfă

Tehnologia de producere şi calitatea materialului de înmulţire şi săditor viticol, a strugurilor producţie marfă pentru masă şi pentru vinuri sînt reglementate prin îndrumări agrotehnice, recomandări, reglementări tehnice, standarde naţionale, instrucţiuni, prin alte documente normative.

[Art.11 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 12. Termenul de exploatare, trecerea la pierderi (casarea) şi defrişarea plantaţiilor viticole

(1) Termenul minim de exploatare a plantaţiilor viticole pentru struguri producţie marfă
este de 25 de ani de la intrarea lor pe rod.
(2) Termenul de exploatare a plantaţiilor portaltoi şi altoi, în funcţie de categoria lor biologică, este stabilit în reglementările tehnice privind producerea, evaluarea conformităţii, controlul şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol, elaborate şi aprobate în modul stabilit.
(3) Luarea la evidenţă a plantaţiilor tinere, trecerea dintr-o categorie de vîrstă în alta, trecerea la pierderi şi defrişarea plantaţiilor viticole cu o suprafaţă mai mare de 0,15 ha se efectuează de către deţinători în următoarele condiţii:
a) luarea la evidenţă a plantaţiilor tinere în primul an de vegetaţie, ca mijloace circulante (producţie nefinisată), se face în baza de plantare, de către o comisie, cu perfectarea unui act de recepţionare şi înregistrare la venituri;
b) trecerea plantaţiilor dintr-o categorie de vîrstă în alta se efectuează anual, după
finalizarea perioadei de vegetaţie, pînă la 1 ianuarie al anului următor perioadei de vegetaţie, de
către o comisie, cu perfectarea unor acte de trecere a plantaţiilor tinere în plantaţii ce intră pe rod şi ulterior – în plantaţii de rod;
c) în cazul afectării plantaţiilor tinere şi a celor ce intră pe rod de calamităţi naturale, starea plantaţiilor se examinează de către o comisie, cu perfectarea unor acte de trecere a plantaţiilor viticole în grupa de reconstrucţie sau de restabilire;
d) casarea plantaţiilor viticole se efectuează după expirarea termenului de exploatare a acestora. Se admit spre casare înainte de termen plantaţiile cu un grad înalt de goluri (peste
50%), care sînt afectate de boli creptogamice (peste 50%), de calamităţi naturale (îngheţuri, grindină, alunecări de teren, înmlăştinire etc.), a căror exploatare ulterioară a devenit iraţională din punct de vedere economic, cu uzură deplină, cu soiuri amplasate pe locuri ce nu corespund cerinţelor agrotehnice şi economice, perimate moral, în cazul expirării termenului destinaţiei speciale stabilit pentru plantaţiile experimentale amplasate pe terenurile repartizate, în modul stabilit, pentru construcţie sau pentru alte necesităţi;
e) determinarea inutilizabilităţii plantaţiilor viticole se efectuează de către o comisie desemnată de administraţia publică locală de nivelul întîi, cu perfectarea unui act de casare care se aprobă prin decizia consiliului local de nivelul întîi. Casarea plantaţiilor viticole în unităţile administrativ-teritoriale se aprobă prin decizia consiliului unităţii respective, cu informarea ulterioară a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare;
f) aprobarea casării plantaţiilor viticole se efectuează anual, pînă la data de 1 noiembrie;
g) defrişarea plantaţiilor viticole se efectuează după aprobarea casării acestora de către consiliul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi în termen de pînă la 1 aprilie al anului imediat următor adoptării deciziei. În cazul nedefrişării, în termenul stabilit, a plantaţiilor viticole casate, acestea se înregistrează din nou la balanţă ca fonduri fixe;
h) după defrişarea plantaţiilor, o comisie perfectează actul de defrişare a acestora;
i) din componenţa comisiilor specificate la lit.a), b), c), e) şi h) fac parte reprezentanţi ai direcţiilor raionale agricultură şi alimentaţie şi ai primăriilor, specialişti din domeniu şi deţinătorul plantaţiei. În cazul punerii pe rod a plantaţiilor, în componenţa comisiei se include şi cîte un reprezentant al instituţiei de proiectare, al organelor de stat de supraveghere sanitară, de folosire şi protecţie a resurselor de apă, al băncilor finanţatoare şi al altor organe, după caz;
j) modelele de acte ce ţin de luarea la evidenţă a plantaţiilor tinere, trecerea dintr-o categorie de vîrstă în alta, trecerea la pierderi şi defrişarea plantaţiilor viticole se aprobă de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
(4) Deţinătorii de plantaţii viticole sînt obligaţi să întreţină la nivelul tehnologic respectiv patrimoniul viticol, să prezinte la timp actele necesare casării plantaţiilor viticole şi să efectueze în termen defrişarea lor.

[Art.12 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010] [Art.12 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul III

VINIFICAŢIA

Articolul 13. Clasificarea vinurilor

(1) În funcţie de componenţa soiurilor de struguri, vinurile pot fi: de soi, cu un soi de bază,
din amestec de soiuri.
(2) În funcţie de culoare, vinurile se împart în: albe, roz şi roşii.
(3) În funcţie de tehnologia de producere aplicată, vinurile se clasifică în: naturale şi
speciale.
(4) Vinurile naturale se împart în: seci, demiseci, demidulci, dulci.
(5) Vinurile speciale se împart în: tari, de desert (demidulci, dulci, licoroase), dealcoolizate, peliculare (seci, tari, de desert), aromatizate (seci, demiseci, demidulci, tari, de desert), efervescente (spumante, perlante, petiante, spumoase), în alte feluri autorizate în condiţiile legii şi reglementărilor tehnice pertinente.
(6) În funcţie de calitate, vinurile se clasifică în: vinuri de consum curent şi vinuri de
calitate.
(7) Vinurile de calitate se împart în: selectate, mature, mature-rezervă, de colecţie, cu indicaţie geografică, cu denumire de origine, cu denumire de origine controlată.
(8) Vinurile naturale şi vinurile speciale pot fi: de consum curent şi de calitate.
(9) Vinurile naturale de consum curent se împart în: tulburel, tînăr, obişnuit, de masă, ţărănesc.

Articolul 14. Produsele obţinute pe bază de must şi de vin

(1) Produsele obţinute pe bază de must sînt: mustul tăiat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri parţial fermentat, sucul de struguri, sucul de struguri concentrat, becmesul, mistelul, alte produse autorizate.
(2) Din produsele obţinute pe bază de vin fac parte: distilatul de vin (crud şi învechit), divinul, alcoolul etilic de origine viticolă (brut, purificat şi rafinat), alcoolul etilic de vin, băutura tare de struguri, brandy, rachiul de vin.

Articolul 15. Produsele secundare vinicole

(1) Produsele secundare obţinute în vinificaţie sînt: tescovina de struguri, vinasa, borhotul,
zeama de difuzie, pichetul, tirighia (piatra de vin), mustul de ciorchini, drojdia de vin.
(2) Produsele secundare vinicole sînt supuse în mod obligatoriu prelucrării la
întreprinderile vinicole sau la alte întreprinderi specializate în domeniu.

Articolul 16. Condiţiile de consum al vinului de hibrizi

(1) Vinul de hibrizi direct producători este destinat numai consumului familial, obţinerii alcoolilor etilici de vin şi alcoolilor de origine viticolă, a oţetului.
(2) Vinul rezultat dintr-un amestec între vinul de hibrizi direct producători şi vinul provenit
din soiuri autorizate este considerat vin de hibrizi şi se valorifică în condiţiile alin.(1).

Articolul 17. Atribuirea denumirii de origine

(1) Denumirea de origine şi de origine controlată se atribuie vinurilor şi altor produse pe bază de vin provenite din regiuni, centre sau plaiuri vitivinicole delimitate, distinse prin calităţi deosebite, determinate exclusiv de factorii naturali şi/sau etnografici caracteristici.
(2) Vinurile cu denumire de origine şi cu denumire de origine controlată pot fi obţinute numai prin respectarea unor condiţii speciale, referitoare la arealul de producere, la soiurile ori sortimentul de soiuri autorizate, la producţia maximă la hectar, metodele de cultură, la concentraţia în masă a zaharurilor în struguri la recoltare, concentraţia alcoolică naturală şi cea dobîndită a vinului, la procedeele de vinificare, examenul fizico-chimic şi organoleptic, la ambalare şi etichetare.

[Art.17 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 18. Particularităţile producerii vinurilor şi altor produse pe bază de vin cu

denumire de origine
(1) Vinurile cu denumire de origine şi cu denumire de origine controlată se obţin din struguri produşi în regiuni, centre sau plaiuri vitivinicole delimitate, cu condiţia ca vinificarea strugurilor, depozitarea, condiţionarea, maturarea şi îmbutelierea să se facă în interiorul teritoriului a cărui denumire o poartă.
(2) În cazuri speciale, în conformitate cu reglementările tehnice aprobate în modul stabilit de lege, tratarea şi îmbutelierea se pot realiza în afara regiunilor, centrelor sau plaiurilor vitivinicole delimitate în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri, pe etichetă se vor menţiona, în mod obligatoriu, îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.

[Art.18 în redacţia Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 19. Vinurile cu indicaţie geografică

(1) Indicaţia geografică se aplică în cazul în care vinul este obţinut într-o regiune vitivinicolă, centru sau plai, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sînt specifice locului de provenienţă.
(2) Nu se admite folosirea indicaţiilor geografice ce identifică vinuri şi alte produse pe bază de vin care nu sînt originare din locul specificat în indicaţia geografică respectivă, chiar şi în cazul în care este menţionată adevărata origine a produsului sau în cazul în care indicaţia geografică este folosită în traducere ori este însoţită de expresii cum ar fi “de genul”, “de tipul”, “de stilul”, “imitaţie” sau altele.

[Art.19 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 20. Condiţiile de calitate şi de inofensivitate ale vinurilor, produselor pe bază de must şi vin, ale produselor secundare vinicole

(1) Vinurile, produsele pe bază de must şi vin şi produsele secundare vinicole trebuie să corespundă cerinţelor prescrise în reglementările tehnice şi standardele naţionale.
(2) Vinurile, produsele pe bază de must şi vin şi produsele secundare vinicole importate sau destinate exportului trebuie să corespundă cerinţelor prescrise în reglementările tehnice şi standardele naţionale, armonizate cu normele internaţionale.
(3) Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptul importatorului, cerinţele prescrise sau declarate trebuie să fie stabilite în contractele de livrare, fără a aduce imagine negativă vinurilor moldoveneşti, conform prevederilor în vigoare ale ţării importatoare.

Articolul 21. Condiţiile de producere a vinurilor, produselor pe bază de must şi vin şi a

produselor secundare vinicole
(1) Producerea, în vederea comercializării, a vinurilor, produselor pe bază de must şi vin şi a produselor secundare vinicole poate fi efectuată de persoane juridice şi persoane fizice deţinătoare de licenţe în domeniu, eliberate în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.
(2) Condiţiile şi parametrii obligatorii pentru producerea şi pentru calitatea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin se stabilesc conform prevederilor prezentei legi şi reglementărilor tehnice în vigoare.
(21) Documentele tehnologice (regulile generale, prescripţiile tehnice, instrucţiunile tehnologice de ramură şi de produs) sînt facultative.
(3) Se autorizează îmbogăţirea, în timpul fermentării tumultoase, a mustului cu zaharoză (şaptalizare) sau cu must (suc) de struguri concentrat cu cel mult 30 g/dm3, la fabricarea vinurilor naturale şi a vinurilor destinate fabricării vinurilor efervescente, cu condiţia de a se depăşi concentraţia în masă minimă a zaharurilor în mustul strugurilor stipulată în reglementări tehnice şi standarde naţionale. Se admite, în anii cu condiţii climaterice nefavorabile, la decizia Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor naturale de consum curent şi a vinurilor destinate fabricării vinurilor efervescente, începînd cu concentraţia în masă a zaharurilor în must de cel puţin 120 g/dm3, cu îmbogăţirea mustului în timpul fermentării tumultoase cu cel mult 50 g/dm3. Vinurile obţinute cu îmbogăţirea mustului prin adiţionarea zaharozei (şaptalizare) ori mustului (sucului) de struguri concentrat nu trebuie să posede după fermentare, indiferent de concentraţia iniţială a zaharurilor în mustul de struguri, o concentraţie alcoolică mai mare de 12,0% în volume, în cazul vinurilor albe, şi de
12,5% în volume, în cazul vinurilor roşii.
(4) Vinul ţărănesc se produce în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de
lege.
(5) Vinul ţărănesc este un vin obţinut din soiuri de struguri autorizate, fabricat în condiţii
rustice şi destinat comercializării pe teritoriul Republicii Moldova.
(6) Producători de vin ţărănesc sînt persoanele juridice şi fizice care deţin plantaţii viticole proprii cu o suprafaţă de cel puţin 0,15 ha.
(7) În plantaţiile viticole pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării vinului ţărănesc se aplică metodele agrotehnice de întreţinere şi de protecţie prevăzute de reglementările fitosanitare din domeniu.
(8) Procesele de fabricare, păstrare şi comercializare a vinului ţărănesc vor corespunde
reglementărilor tehnice.

[Art.21 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008] [Art.22 exclus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 23. Modul şi particularităţile de comercializare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin

(1) Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se efectuează de către agenţii economici deţinători de licenţă, prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.
(2) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin se comercializează îmbuteliate sau în vrac. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor, divinului şi brandy cu denumire de origine şi cu indicaţie geografică, precum şi în cazul unor vinuri speciale, conform reglementărilor tehnice pertinente.
(3) Vinul ţărănesc se comercializează doar în vrac în reţeaua de comerţ cu amănuntul în volum ce nu depăşeşte cantitatea specificată la capitolul III din prezenta lege.
(4) Comercializarea vinului ţărănesc se impozitează conform legislaţiei în vigoare.

[Art.23 modificat prin Legea nr.31-XVIII din 07.10.2009, în vigoare 13.10.2009] [Art.23 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 24. Atribuirea de denumire vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin

(1) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin se comercializează cu o denumire care se compune din noţiuni generice notorii folosite la forma nearticulată.
(2) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin pot fi comercializate sub marcă de produs în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.
(3) Pe etichete, în calitate de marcă, pot fi aplicate elemente verbale, figurative şi combinate. O marcă nu poate fi tradusă, indiferent de faptul dacă este constituită dintr-un singur cuvînt sau dintr-o îmbinare de cuvinte.
(4) Se interzice atribuirea unor denumiri de vinuri care defăimează profesii, lezează onoarea şi reputaţia profesională, jignesc sentimentul religios ori naţional.

[Art.24 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 25. Etichetarea vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin

(1) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin puse în comercializare îmbuteliate trebuie
să fie etichetate.
(2) La etichetare se folosesc indicaţii obligatorii sau, după caz, facultative, potrivit reglementărilor tehnice şi standardelor naţionale.
(3) Informaţia de pe etichetă sau de pe ambalajul de desfacere trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) denumirea sub care este comercializat vinul sau produsele pe bază de must şi vin trebuie să fie executată în caractere standard, să corespundă normelor limbii de stat sau limbii în care se prezintă informaţia despre produs la export;
b) denumirea, adresa producătorului, ambalatorului şi importatorului trebuie să fie executate cu caractere standard, fără să ocupe o poziţie dominantă pe etichetă, şi trebuie să fie transliterate în grafie latină;
c) pe etichetă şi pe ambalajul de desfacere să fie aplicată marca “Barza albă în zbor”.
(4) Prin etichetare nu trebuie să se atribuie produselor vinicole termeni descriptivi, uzuali, generici sau cu caracter elogios dacă nu se referă la produs, dacă pot induce în eroare consumatorul ori pot genera riscul de confuzie în privinţa unui produs similar al altui producător
şi pot conduce la apariţia concurenţei neloiale, nici să li se atribuie proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli ori să se facă referiri la astfel de proprietăţi.
(5) Se interzice indicarea pe etichete sau pe ambalajul de desfacere a oricărei informaţii
care:
a) poate fi considerată drept indicaţie a provenienţei produsului în cazul în care originea lui
este alta;
b) cuprinde reproduceri sau imitaţii de steme, drapele şi embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevieri ale lor, denumiri depline sau abreviate de organizaţii internaţionale interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanţie şi de marcare, decoraţii şi alte distincţii. Astfel de semne pot fi aplicate numai dacă nu ocupă o poziţie dominantă şi dacă există consimţămîntul organului competent sau al posesorului lor;
c) conţine indicaţie geografică ce identifică un produs care nu este originar din locul menţionat în această indicaţie, chiar şi în cazul în care adevărata origine a produsului este menţionată sau în cazul în care indicaţia geografică este folosită în traducere sau este însoţită de expresii precum: “de genul”, “de tipul”, “de stilul”, “imitaţie” şi altele;
d) este contrară ordinii publice şi bunelor moravuri.
(6) Etichetarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin destinate exportului se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu cerinţele stipulate în contractele de livrare.

[Art.25 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 26. Importul şi exportul vinurilor şi al produselor pe bază de must şi vin

(1) Importul şi exportul vinurilor şi al produselor pe bază de must şi vin se efectuează în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.
(2) Calitatea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin şi a distilatelor importate trebuie dovedită prin:
a) declaraţii de conformitate sau certificate de conformitate;
b) certificate de calitate şi rapoarte de încercări, eliberate de laboratoarele acreditate şi desemnate în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.
(3) Importatorul asigură respectarea cerinţelor faţă de conformitatea produselor de import. Confirmarea certificării produselor din ţările de origine se efectuează de către organismele abilitate.
(4) Certificatele de conformitate vor conţine:
a) marca producătorului;
b) denumirea produsului;
c) cerinţele obligatorii faţă de produs;
d) data fabricării (anul de recoltă);
e) termenul de garanţie.
(5) Verificarea respectării cerinţelor obligatorii de calitate şi inofensivitate a vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin se efectuează de către organele de certificare acreditate şi desemnate în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege. Produsele respective vor fi însoţite de documentele prevăzute de reglementările în vigoare, iar produsele destinate exportului – şi de contractul părţilor.
(6) Calitatea produselor vinicole şi a materialelor auxiliare importate se testează la eliberarea din vamă, în laboratoare acreditate şi desemnate în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.

[Art.26 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Cap.III1 introdus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul III1

TRASABILITATEA PRODUCŢIEI VITIVINICOLE

1.">Articolul 261. Trasabilitatea producţiei vitivinicole

(1) În scopul protecţiei autenticităţii, asigurării inofensivităţii produselor şi ocrotirii sănătăţii publice, precum şi în scopul protecţiei mediului, trasabilitatea producţiei vitivinicole trebuie asigurată la toate etapele circuitului produselor vitivinicole – producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul şi comercializarea lor, prin perfectarea documentelor de evidenţă şi prezentarea declaraţiilor vitivinicole.
(2) Producătorii de struguri, de vin ţărănesc şi unităţile vitivinicole sînt obligaţi să ţină evidenţa producţiei vitivinicole.

2.">Articolul 262. Documentele de evidentă a producţiei vitivinicole

(1) Unităţile vitivinicole care deţin produse vitivinicole în scopul comercializării sînt obligate să ţină evidenţa produselor vitivinicole prin registre de evidenţă, indicînd în special intrările şi ieşirile de produse.
(2) Registrele de evidenţă se completează de către unităţile vitivinicole şi sînt păstrate la
sediul acestora.
(3) Registrele de evidenţă sînt compuse din foi fixe, numerotate în ordine şi ştampilate de
organul central de specialitate.
(4) Unităţile vitivinicole sînt obligate să îşi stabilească procentul maxim de pierderi care rezultă din evaporarea în cursul depozitării sau din diferite alte operaţiuni tehnologice.

3.">Articolul 263. Registrele vitivinicole

(1) Registrele vitivinicole de evidenţă sînt:
a) registrul de intrări-ieşiri pentru vin şi pentru produse pe bază de must şi vin;
b) registrul procedeelor tehnologice;
c) registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse;
d) registrul de îmbuteliere;
e) registrul de evidenţă a cantităţii şi calităţii strugurilor recepţionaţi;
f) registrul de evidenţă a vinului ţărănesc.
(2) Înregistrările în registrul de intrări-ieşiri se efectuează după cum urmează:
a) pentru intrări cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare datei recepţionării, şi b) pentru ieşiri – cel tîrziu în a treia zi lucrătoare.
(3) Înregistrările în registrul procedeelor tehnologice se efectuează în ziua lucrătoare imediat următoare datei efectuării procedeului tehnologic.
(4) Registrele vitivinicole de evidenţă trebuie păstrate minimum 5 ani de la ultima înscriere efectuată în acestea.
(5) Unităţile vitivinicole trebuie sa încheie registrele vitivinicole de evidenţă anual, pentru campania de producţie vitivinicolă. În cadrul bilanţului anual se efectuează inventarul stocurilor. Soldul stocurilor existente trebuie să figureze ca “intrare” în registrele campaniei anuale următoare.

4.">Articolul 264. Conţinutul registrului procedeelor tehnologice

În registrul procedeelor tehnologice se înscriu următoarele operaţiuni tehnologice:
a) ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor;
b) acidifierea/dezacidifierea;
c) îndulcirea vinurilor;
d) adaosul de alcool etilic rafinat sau alcool etilic rafinat de origine viticolă.

5.">Articolul 265. Conţinutul registrului de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor

produse
În registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse se înscriu date
privind:
a) zahărul;
b) mustul de struguri concentrat rectificat;
c) alcoolul etilic rafinat;
d) alcoolul etilic rafinat de origine viticolă;
e) produsele utilizate la acidifiere/dezacidifiere.

6.">Articolul 266. Declaraţiile vitivinicole

(1) În baza registrelor vitivinicole de evidenţă, producătorii de struguri, producătorii de vin ţărănesc şi unităţile vitivinicole sînt obligaţi să întocmească şi să depună declaraţii vitivinicole.
(2) Producătorii de struguri persoane fizice sau juridice sînt obligaţi să întocmească şi să depună o declaraţie de recoltă la sfîrşitul campaniei de recoltare, dar nu mai tîrziu de 1 decembrie. Declaraţia de recoltă se întocmeşte în două exemplare: unul se depune la organul administraţiei publice locale de nivelul întîi, celălalt se păstrează la declarant.
(3) Producătorii de vin ţărănesc şi unităţile vitivinicole sînt obligaţi să întocmească şi să depună o declaraţie de stocuri de vinuri şi de produse pe bază de must şi vin, pînă la data de 15 august al fiecărui an, cu indicarea stocurilor existente la data de 31 iulie al aceluiaşi an. Declaraţia de stocuri se întocmeşte în două exemplare: unul se depune la organul central de specialitate, celălalt se păstrează la declarant.
(4) Producătorii de vin ţărănesc sînt obligaţi să întocmească şi să depună o declaraţie de producţie a vinului ţărănesc pînă la 1 decembrie al anului recoltei, în două exemplare: unul se depune la organul administraţiei publice locale de nivelul întîi, celălalt se păstrează la declarant.
(5) Administraţia locală de nivelul întîi va transmite administraţiei raionale declaraţiile de recoltă şi declaraţiile de producţie a vinului ţărănesc pînă la 15 decembrie al anului recoltei.
(6) Administraţia raională prezintă organului central de specialitate, pînă la 31 decembrie al anului recoltei, informaţia cumulativă privind declaraţiile de recoltă şi declaraţiile de producţie a vinului ţărănesc.
(7) Evidenţa materiei prime pentru fabricarea produselor pe bază de must şi vin se efectuează în regim automat, determinîndu-se în mod obligatoriu cantitatea şi calitatea materiei prime. Datele sînt înregistrate de către dispozitivele de evidenţă cu memorie şi sînt transmise Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

7.">Articolul 267. Forma registrelor şi declaraţiilor vitivinicole

Conţinutul şi forma registrelor şi declaraţiilor vitivinicole se stabilesc prin hotărîre de
Guvern.

[Cap.III1 introdus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul IV

RESTRICŢII

Articolul 27. Restricţii privind condiţiile de calitate şi de producere a materialului de

înmulţire şi săditor viticol, strugurilor marfă, vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin
(1) Producătorii de material de înmulţire şi săditor viticol, de struguri marfă, de vinuri şi produse pe bază de must şi vin sînt obligaţi să respecte legile şi documentele normativ- tehnologice din domeniu.
(2) Vinurile care nu întrunesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor purta denumiri în
care nu va fi utilizat termenul “vin de struguri”. (3) Se interzice:
a) comercializarea şi utilizarea materialului de înmulţire şi săditor viticol în scopuri de înfiinţare a plantaţiilor viticole pentru producţie marfă a cărui calitate nu este confirmată prin acte de origine şi de calitate autorizate;
b) folosirea unei alte materii prime la producerea vinurilor decît cea indicată în prezenta
lege;
c) folosirea oricărui produs secundar şi a sucului de struguri pentru obţinerea de vinuri,
indiferent de tehnologiile utilizate;
d) folosirea – la producerea vinurilor naturale – a substanţelor aromatice naturale, identic naturale şi artificiale, a coloranţilor şi a îndulcitorilor;
e) falsificarea ori substituirea vinurilor, produselor pe bază de must şi vin şi a produselor secundare vinicole prin diluarea vinului cu apă, prin mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor cu adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei lor naturale, prepararea produselor vinicole din drojdie şi tescovină cu adaos de zahăr, precum şi folosirea oricăror practici nepermise. Prin substituire se înţelege producerea, comercializarea şi prezentarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin sub o identitate falsă;
f) exportul distilatelor de vin şi divinului în vrac cu vîrsta de maturare de 6 ani şi mai mare, divinului şi brandy în vrac cu denumire de origine şi cu indicaţie geografică indiferent de vîrstă;
g) adăugarea în vinul de struguri a băuturilor obţinute din suc de pomuşoare, fructe sau de altă origine sau a băuturilor din ele a căror componenţă nu corespunde definiţiei “vinului de struguri”;
h) utilizarea în denumirea vinului a denumirii soiului de struguri în cazul cînd ponderea
soiului de bază în vin nu depăşeşte 75%;
i) comercializarea cu amănuntul pe piaţa internă a divinului şi brandy în vrac.

[Art.27 modificat prin Legea nr.31-XVIII din 07.10.2009, în vigoare 13.10.2009] [Art.27 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 28. Restricţii privind valorificarea vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin

(1) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin care nu întrunesc condiţiile prevăzute în
prezenta lege nu pot fi livrate spre comercializare.
(2) Nu se admite importul vinurilor şi al altor produse pe bază de must şi vin care nu sînt însoţite de certificatele şi documentele de rigoare şi a căror calitate nu corespunde exigenţelor legii şi documentelor normativ-tehnologice.
(3) Se interzice importul vinurilor fabricate din soiuri de hibrizi simpli (direct producători).

[Art.28 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul V

PRELUCRAREA DEŞEURILOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Articolul 29. Prelucrarea deşeurilor

Deşeurile rezultate din fabricarea vinurilor şi din prelucrarea produselor secundare vinicole se prelucrează în mod obligatoriu doar de întreprinderile autorizate, în conformitate cu cerinţele privind protecţia mediului, predarea deşeurilor la unităţile specializate de recuperare a energiei şi a deşeurilor industriale reciclabile, privind depozitarea deşeurilor irecuperabile la poligoane special amenajate.

Articolul 30. Protecţia mediului

Înfiinţarea de plantaţii viticole, întreţinerea lor, activitatea unităţilor vinicole, alte lucrări din domeniul vitivinicol se efectuează în conformitate cu legile care reglementează protecţia mediului.

[Art.30 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul VI

STIMULAREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI VITIVINICOL

[Denumirea în redacţia Legii nr.170 din 09.07.2010, în vigoare 20.07.2010]

Articolul 31. Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol

Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol de către stat se efectuează prin acordarea de subvenţii din Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, creat anual în cadrul bugetului de stat.

[Art.31 în redacţia Legii nr.170 din 09.07.2010, în vigoare 20.07.2010]

[Art.31 modificat prin Legea nr.177-XVI din 20.07.2007, în vigoare 10.08.2007] [Art.31 modificat prin Legea nr.8-XVI din 09.02.2007, în vigoare 23.02.2007]

Capitolul VII

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL VITIVINICOL. SUPRAVEGHEREA

ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR

Articolul 32. Promovarea politicii de stat în domeniul vitivinicol

(1) Politica de stat în domeniul vitivinicol este promovată de Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare.
(2) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:
a) promovează politica statului în domeniul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei producţiei alcoolice, protejării pieţei interne de concurenţa neloială şi de alţi factori negativi;
b) elaborează şi îndeplineşte programe de dezvoltare a complexului vitivinicol;
c) creează şi implementează mecanisme de atragere a mijloacelor financiare interne şi străine pentru soluţionarea problemelor prioritare ale complexului vitivinicol;
d) contribuie la revitalizarea viticulturii şi industriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi cu politica statului în domeniu;
e) organizează expoziţii, seminare, conferinţe, simpozioane tematice în domeniul său de
activitate;
f) creează condiţii de integrare pe verticală şi orizontală a producătorilor şi prelucrătorilor, a structurilor comerciale şi financiare, de constituire a unor grupuri agroindustriale, financiar- agrare în ramura viticulturii, vinificaţiei şi alcoolului;
g) asigură efectuarea cercetărilor ştiinţifice prioritare şi materializarea rezultatelor lor, pregătirea cadrelor pentru sectorul vitivinicol;
h) organizează elaborarea şi implementarea reglementărilor tehnice în domeniul
vitivinicol;
i) coordonează, înregistrează, după caz, şi aprobă documentaţia normativă tehnologică pentru producţia vitivinicolă şi altă producţie alcoolică;
j) promovează politica de stat în domeniul importului-exportului alcoolului etilic şi producţiei alcoolice;
k) gestionează mărcile proprietate a statului în conformitate cu actele legislative;
l) exercită şi alte funcţii în conformitate cu legile în vigoare.

[Art.32 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 33. Supravegherea şi controlul de stat asupra executării cerinţelor privind

produsele vitivinicole
(1) Supravegherea şi controlul de stat asupra executării cerinţelor din legile în vigoare şi din documentele normativ-tehnologice privind produsele vitivinicole se exercită de către Inspectoratul de stat pentru supravegherea producţiei alcoolice de pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare”, de alte organe abilitate, în condiţiile legii.
(2) Inspectoratul de stat pentru supravegherea producţiei alcoolice:
a) supraveghează respectarea cerinţelor din legile în vigoare şi din documentele normativ-
tehnologice privind produsele vitivinicole şi alte produse alcoolice;
b) reglementează controlul analitic al produselor vitivinicole şi al altor produse alcoolice prin intermediul laboratoarelor specializate ale întreprinderilor;
c) coordonează controlul tehnic la toate etapele fabricării produselor vitivinicole şi a altor
produse alcoolice;
d) supraveghează calitatea vinurilor cu denumire de origine şi a vinurilor cu denumire de
origine controlată;
e) supraveghează înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole;
f) verifică activitatea de efectuare a analizelor şi a expertizei vinurilor destinate comercializării pe piaţa internă sau externă;
g) suspendă fabricarea şi comercializarea produselor alcoolice în cazul constatării de abateri, comise de către agenţii economici, de la reglementările prezentei legi şi ale documentaţiei normative tehnologice în vigoare;
h) prelevează mostre de producţie alcoolică sau de parteneri de cupaj, de materiale auxiliare pentru analize în laboratoarele acreditate. Contravaloarea mostrelor prelevate, precum şi costul analizelor, potrivit tarifelor de plată folosite de laboratoare, se suportă de către agentul economic controlat;
i) verifică corectitudinea indicilor prezentaţi în declaraţiile privitor la producţia alcoolică fabricată;
j) efectuează, în colaborare cu Institutul Naţional al Viei şi Vinului, acţiuni de control tehnic asupra producerii vinurilor cu denumire de origine şi a vinurilor cu denumirea de origine controlată;
k) exercită şi alte funcţii în conformitate cu legile în vigoare.

[Art.33 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 34. Testarea (încercarea) produselor vitivinicole

(1) Produsele vitivinicole se supun testării (încercării) în laboratoare acreditate şi desemnate, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.
(2) Laboratoarele acreditate şi desemnate:
a) execută testări fitosanitare la producerea materialului de înmulţire şi săditor viticol;
b) controlează calitatea produselor alcoolice, inclusiv a vinurilor cu denumire de origine şi a vinurilor cu denumire de origine controlată;
c) testează producţia alcoolică şi, în baza rezultatelor obţinute, întocmesc raportul de încercări în al cărui temei se eliberează certificatele de conformitate a producţiei alcoolice destinate comercializării.
(3) Laboratoarele acreditate şi desemnate activează independent, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în cadrul centrelor vitivinicole.

[Art.34 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 35. Certificarea produselor vitivinicole

(1) Produsele vitivinicole se supun certificării conform regulilor şi procedurilor stabilite în Sistemul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, efectuate de organele de certificare acreditate şi desemnate în sistemul nominalizat, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
(2) Organele de certificare, acreditate şi desemnate, certifică:
a) materialul de înmulţire şi săditor viticol;
b) produsele alcoolice, inclusiv vinurile cu denumire de origine şi vinurile cu denumire de origine controlată.
(3) Certificarea vinului ţărănesc pentru comercializare al producătorilor licenţiaţi se efectuează de către laboratoare acreditate şi desemnate.

Articolul 36. Obiectul sancţiunilor

Capitolul VIII

SANCŢIUNI

(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Sînt încălcări ale prezentei legi:
a) producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol care nu corespunde după calitate cerinţelor din legi şi din documentele normative sau care nu are acte de confirmare a provenienţei şi calităţii;
b) înfiinţarea de plantaţii viticole cu suprafaţă de peste 0,5 ha fără proiect;
c) înfiinţarea de plantaţii viticole pentru producţie marfă cu soiuri neînscrise în Registrul soiurilor de plante, inclusiv cu hibrizi simpli (producători direcţi);
d) defrişarea neautorizată a plantaţiilor viticole;
e) producerea vinurilor cu denumire de origine şi cu denumire de origine controlată în
afara arealului vitivinicol delimitat;
f) punerea în consum şi comercializarea vinurilor şi altor produse vinicole care nu corespund cerinţelor de calitate şi inofensivitate prevăzute în în legi şi în documentele normative; g) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază
de vin fără îndeplinirea condiţiilor obligatorii stabilite prin legi
h) punerea în consum a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin în formă îmbuteliată fără respectarea prevederilor prezentei legi;
i) producerea, în vederea comercializării, a vinurilor şi a produselor pe bază de vin cu indicaţie geografică care nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite în legi;
j) producerea şi comercializarea vinului ţărănesc fără licenţă de activitate şi documente ce atestă calitatea produsului supus comercializării;
k) îndeplinirea incorectă a formularelor de evidenţă la toate etapele procesului tehnologic
de fabricare, nerespectarea trasabilităţii;
l) folosirea aromelor naturale, substanţelor aromatice naturale, identic naturale şi artificiale, coloranţilor şi a îndulcitorilor pentru producerea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin altele decît cele autorizate.
(3) Sancţiunile pentru încălcările nominalizate la alin.(2) se aplică în temeiul documentelor
de constatare (procese-verbale) prezentate de organele (persoanele) abilitate.
(4) Încălcările consemnate la alin.(2) servesc drept temei pentru retragerea licenţei de
activitate.

[Art.36 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 37.

Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

(1) Prezenta lege intră în vigoare după 2 luni de la data publicării, cu excepţia art.22
alin.(11) care intră în vigoare la 1 august 2008.
(2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, se abrogă: Legea viei şi vinului nr.131-XIII din 2 iunie 1994;
art.II al Legii nr.759-XIII din 6 martie 1996 pentru completarea Codului cu privire la
contravenţiile administrative şi Legii viei şi vinului;
art.VI al Legii nr.493-XIV din 9 iulie 1999 privind modificarea şi completarea unor acte
legislative;
art.II alLegii nr.1079-XIV din 23 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative;
Legea nr.1166-XIV din 26 iulie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii viei şi
vinului;
art.I al Legii nr.1037-XV din 3 mai 2002 pentru modificarea Legii viei şi vinului nr.131- XIII din 2 iunie 1994 şi a Legii nr.386-XV din 19 iulie 2001 cu privire la tutun şi la produsele din tutun;
art.IV al Legii nr.224-XV din 1 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative;
Hotărîrea Parlamentului nr.132-XIII din 2 iunie 1994 pentru punerea în aplicare a Legii
viei şi vinului.

[Art.37 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

PRE EDINTELE PARLAMENTULill MarianLUPU

Chi iniiu, 10 martie 2006.

Nr.57-XVI.

&

 
Télécharger le PDF open_in_new

Примечание: См. Пост. Парл. N 132XIII от 02.06.94 "О введении

ЗАКОН РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА О винограде и вине

Nr.131XIII от 02.06.94

Мониторул Офичиал ал Р.Молдова N 3 от 02.09.1994

Парламент Республики Молдова принимает настоящий закон.

Закон является основным нормативным актом, регламентирующим общие и особые условия производства продукции виноградарства и виноделия, а также реализации конечной продукции в целях удовлетворения потребностей внутреннего и внешнего рынка, укрепления национальной экономики и эффективного развития виноградовинодельческого производства республики.

Закон распространяется на физических и юридических лиц производителей материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала, товарного винограда столовых и технических сортов, виноградного вина и другой продукции виноделия независимо от формы собственности и определяет их отношения с другими экономическими структурами.

Глава I ОБЩИЕ ПОЛОЖЕНИЯ

Статья 1. Производители виноградовинодельческой товарной продукции и их ответственность за соблюдение требований закона

(1)
Производителями виноградовинодельческой товарной продукции являются государственные, кооперативные и частные хозяйствующие субъекты, другие юридические, а также физические лица, владеющие виноградными насаждениями площадью свыше О,15 гектара, техническими и технологическими средствами для выращивания материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала, товарного винограда, производства виноградного вина и другой продукции виноделия, имеющие соответствующую лицензию.
(2)
Производители материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала, товарного винограда, виноградного вина и другой продукции виноделия обязаны соблюдать соответствующие технические нормы. Порядок разработки и применения технических норм определяется Правительством.
(3)
Физические и юридические лица производители материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала, товарного винограда, виноградного вина и другой продукции виноделия при нарушении требований закона привлекаются к административной, материальной и уголовной ответственности в соответствии с действующим законодательсльством.
(4)
Доходы, полученные от реализации материала для размножения винограда или виноградного посадочного материала, не соответствующих техническим нормам, вина и других продуктов виноделия с нарушением установленного порядка и условий торговли и экспорта, по решению суда взимаются в государственный бюджет.

[Абзац 4 ст.1 введен Законом N 759XIII от 06.03.96]

Статья 2. Ареалы возделывания товарного винограда Ареалами возделывания товарного винограда являются виноградарские

зоны, центры и микрорайоны. Определение ареалов, в том числе ареалов винограда, предназначенного для производства вин с наименованием по месту происхождения, производится в установленном Правительством порядке.

Статья 3. Виноградарское хозяйство

Виноградарское хозяйство включает:

а) плодоносящие виноградники, виноградники, вступающие в плодоношение, и молодые виноградники;

Ь) маточники подвоя и привоя, виноградные школки с соответствующим севооборотом;

с) участки земли после выкорчевки виноградных насаждений, подлежащие подготовке для новых посадок;

d) другие земли, находящиеся в пределах ареалов возделывания винограда, которые могут быть использованы для дополнения или создания единого массива виноградных насаждений.

Статья 4. Кадастр виноградных насаждений

(1)
В кадастре виноградных насаждений, являющемся составной частью земельного кадастра, устанавливаются ареалы возделывания винограда, учитываются все виноградные насаждения и дается их агроэкономическая характеристика, а также указываются земли, пригодные для возделывания винограда.
(2)
Кадастр виноградных насаждений уточняется не реже одного раза в десять лет.

Статья 5. Охрана окружающей среды

Создание виноградных насаждений, уход за ними, деятельность винодельческих предприятий и другие работы в области виноградарства и виноделия осуществляются в соответствии с Законом об охране окружающей среды.

Статья 6. Статистическая информация, представляемая хозяйствующими

субъектами в области виноградарства и виноделия

Физические и юридические лица, занимающиеся производством и реализацией виноградовинодельческой товарной продукции, представляют органам государственной статистики информацию в порядке и в сроки, установленные Правительством.

Глава II
ПРОИЗВОДСТВО ВИНОГРАДА

Статья 7. Испытание и апробирование сортов винограда

(1)
Испытание и апробирование сортов винограда осуществляются Государственной комиссией по испытанию сортов растений в порядке, установленном законодательством.
(2)
В производстве используются только апробированные сорта, включенные в Регистр сортов и гибридов растений.

[Ст.7 в редакции Закона N 1166XIV от 26.07.2000]

Статья 8. Материал для размножения винограда, виноградный посадочный материал и их производство

(1)
Материалом для размножения винограда являются привойные и подвойные лозы, черенки привоя и черенки подвоя.
(2)
Виноградным посадочным материалом являются саженцы привитые, саженцы корнесобственные культурных сортов и саженцы подвоя.

(З) Производство материала для размножения винограда осуществляется в насаждениях привоя и подвоя.

(4) Производство виноградного посадочного материала осуществляется

в виноградных школках с соответствующим севооборотом.

Статья 9. Производство, сертификация, контроль и реализация материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала

(1)
Производство и реализация материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала категорий суперэлиты и элиты осуществляются оригинатором или сохранителем.
(2)
Производство и реализация материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала других категорий осуществляются производителем на основе договора с потребителем.
(3)
Тестирование почвы на наличие нематод и материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала на вирусоносительство осуществляется в порядке, установленном Министерством сельского хозяйства и перерабатывающей промышленности.
(4)
Производители материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала, осуществляющие деятельность на основе лицензии, несут ответственность за их сортовую чистоту, жизнеспособность и фитосанитарное состояние в соответствии с законодательством.
(5)
Сертификация и контроль производства, в том числе контроль сортовой чистоты, фитосанитарного состояния и качества материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала, осуществляются Государственной семенной инспекцией и ее территориальными
подразделениями.
(6) Импорт и экспорт материала для размножения винограда и
виноградного посадочного материала осуществляются в порядке,
установленном законодательством.

[Ст.9 в редакции Закона N 1166XIV от 26.07.2000]

Статья 10. Создание виноградных насаждений

(1)
Создание виноградных насаждений для производства товарного винограда осущестляется преимущественно на склонах крутизной свыше 5 градусов.
(2)
Создание виноградных насаждений для производства товарного винограда на площади от О,15 до О,5 гектара осуществляется привитыми или корнесобственными саженцами апробированных для соответствующего виноградного ареала сортов на основе разрешения, выданного органами, уполномоченными Министерством сельского хозяйства и перерабатывающей промышленности.
[Часть 2 ст.10 изменена Законом N 1166XIV от 26.07.2000]
(3)
Создание виноградных насаждений для производства товарного винограда на площади свыше О,5 гектара на одного собственника осуществляется на основе соответствующего проекта.
[Часть 3 ст.10 изменена Законом N 1166XIV от 26.07.2000]
(4)
Запрещается использование виноградного посадочного материала гибридов прямых производителей для создания виноградных насаждений площадью свыше О,15 гектара на одного собственника, а также для ремонта виноградников, заложенных апробированными сортами.
[Часть 4 ст.10 изменена Законом N 1166XIV от 26.07.2000]
(5)
Замена выкорчеванных виноградных насаждений разрешается после соответствующей подготовки участка не ранее чем через шесть лет после выкорчевки насаждений.
[Часть 5 ст.10 изменена Законом N 1166XIV от 26.07.2000]
(6)
Проектирование виноградных насаждений осуществляется юридическими лицами, уполномоченными Министерством сельского хозяйства и перерабатывающей промышленности и несущими наряду с ним ответственность согласно действующему законодательству за допущенные в проекте ошибки.

[Часть 6 ст.10 в редакции Закона N 1166XIV от 26.07.2000]

Статья 11. Регламентация технологии производства материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала, товарного винограда и их качества

(1)
Технология производства материала для размножения винограда и виноградного посадочного материала, товарного винограда и их качество регламентируются агроуказаниями, стандартами, нормами, правилами, инструкциями, рекомендациями и другими нормативными документами.
(2)
Производство винограда для изготовления вин и других продуктов виноделия с наименованием по месту происхождения осуществляется в соответствии с Регламентом, утвержденным Правительством.
Статья 12. Срок эксплуатации, списание и выкорчевка
виноградных насаждений
(1)
В целях эффективного использования капитальных вложений в виноградарстве, определения норм амортизации, сроков списания и выкорчевки виноградных насаждений, возмещения связанных с этим потерь, решения вопросов собственности, аренды, наследования и других устанавливается минимальный срок эксплуатации плодоносящих виноградников равный 20 годам.
(2)
В исключительных случаях списание и выкорчевка виноградных насаждений на площади свыше О,15 гектара осуществляются в установленном Правительством порядке.

ГлаваIII ВИНОДЕЛЬЧЕСКОЕ ПРОИЗВОДСТВО

Статья 13. Натуральные и специальные вина

(1)
По технологии изготовления вина подразделяются на натуральные и специальные.
(2)
Натуральные вина изготавливаются путем полного или частичного спиртового сбраживания дробленых или недробленых гроздей винограда или виноградного сусла и содержат спирт естественного происхождения.
(3)
Специальные вина изготавливаются из дробленых гроздей винограда виноградного сусла или виноматериалов с применением специальных приемов. Эти вина обладают специфическими вкусовыми качествами, обусловленными сырьем и особенностями технологии изготовления.
Статья 14. Ординарные и высококачественные вина
(1)
По качественным характеристикам и срокам выдержки вина подразделяются на ординарные и высококачественные.
(2)
Ординарные вина изготавливаются из винограда по общей технологии. Объемная доля этилового спирта в них должна быть не менее 8,5 процента.
(3)
Высококачественные вина изготавливаются из высококачественных сортов винограда по особой технологии и выдерживаются в технологической таре не менее шести месяцев. Объемная доля этилового спирта в них должна быть не менее 10 процентов.
(4)
Высококачественные вина, дополнительно выдержанные в бутылках не менее двух с половиной лет, являются коллекционными.

Статья 15. Присвоение винам и другим продуктам виноделия
наименования по месту происхождения

Наименование по месту происхождения присваивается натуральным винам

и другим продуктам виноделия, происходящим из той или иной географической зоны, обладающим особыми качественными характеристиками, которые определяются исключительно природными и/или этнографическими факторами, характерными для соответствующей географической зоны, в соответствии с Регламентом производства вин и других продуктов виноделия с наименованием по месту происхождения, утвержденным Правительством.

[Ст.15 в редакции Закона N 1079XIV от 23.06.2000]

Статья 16. Особенности изготовления вин и других продуктов виноделия с наименованием по месту происхождения

(1)
Вина и другие пoродукты виноделия с наименованием по месту происхождения изготавливаются из винограда, произведенного в местностях, специально разграниченных для соответствующих наименований.
(2) Не допускаются купажирование, обработка, выдержка и розлив вин
(3)
Запрещается использование географических указаний, идентифицирующих вина и другие продукты виноделия, не происходящие из того места, которое указано в данном географическом указании, даже в случае, если истинное происхождение товара указывается или если географическое указание используется в переводе либо в сочетании с такими словами, как "вид", "тип", "стиль", "имитация" и тому подобными.
и других продуктов виноделия с наименованием по месту происхождения на
винодельческих предприятиях вне ареала возделывания винограда для их
производства.

[Часть 3 ст.16 введена Законом N 1079XIV от 23.06.2000]

Статья 17. Переработка товарного винограда

Переработка товарного винограда осуществляется в местностях выращивания винограда производителями или покупателями товарного винограда, имеющими право такой деятельности, на специализированных предприятиях. В случаях, когда производитель или покупатель товарного винограда не имеет соответствующих условий, переработка винограда осуществляется на другом винодельческом предприятии.

Статья 18. Порядок и особенности торговли винами и другими продуктами виноделия

(1)
Вина и другие продукты виноделия реализуются расфасованными или на розлив.
(2)
Порядок и особые условия торговли им устанавливаются Правительством.
(3)
Запрещается продажа фальсифицированных вин и напитков, изготовленных на основе виноградного сусла, вин и вторичных продуктов виноделия.
Статья 19. Вина и другие продукты виноделия, предназначенные для экспорта
(1)
Вина и другие продукты виноделия, предназначенные для экспорта, по качественным характеристикам, составу и иным параметрам должны соответствовать техническим нормам, стандартам и другим нормативным документам, а также международным стандартам.
(2)
По договоренности сторон в технологии производства и составе продуктов виноделия возможны отклонения, допустимые в странеимпортере.

Статья 20. Контроль качества продукции виноделия

Контроль качества продукции виноделия и выдачу соответствующих документов на нее осуществляют специально уполномоченные органы, аттестованные в установленном Правительством порядке.

Статья 21. Упаковка, оформление и транспортировка продукции виноделия

Требования к упаковке, оформлению и транспортировке продукции виноделия, в том числе предназначенной для экспорта, регламентируются техническими нормами, государственными и международными стандартами.

[Глава IV искл. Зак. N 1037XV от 3.05.2002]

ПРЕЗИДЕНТ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА МИРЧА СНЕГУР

г. Кишинев, 2 июня 1994 г. N 131XII


Législation Est remplacé(e) par (2 texte(s)) Est remplacé(e) par (2 texte(s))
Aucune donnée disponible

N° WIPO Lex MD031